blogul lui Beji

Confruntarea dintre emoție, realitate, manipulare și cenz(URĂ) în politica românească. Cum putem schimba perspectiva? În politica românească actuală, lupta dintre emoție, percepție și realitate s-a transformat într-un spectacol dominat de cenz(URĂ) și manipulare, mai degrabă decât într-o competiție bazată pe soluții concrete și programe electorale ce devin programe de guvernare bine structurate și asumate. Crizele recente – economice, sociale și politice – au subminat încrederea cetățenilor în instituții și au creat un teren fertil pentru polarizare și discursuri demagocice. Astfel, liderii politici exploatează frustrările colective, utilizând retorica emoțională și atacurile la persoană.  Această abordare rezonează adesea, deoarece răspunde unei nevoi umane fundamentale de a identifica vinovați și de a găsi soluții rapide pentru probleme complexe.  În loc să se concentreze pe politici și măsuri viabile, mulți politicieni aleg să întrețină scandaluri și să speculeze teme contr...

România se află într-un moment critic, dar și cu un potențial imens.  Recent, scena politică din România a fost martora unui moment crucial: recunoașterea înfrângerii prin demisii, de către liderii partidelor din coaliția de guvernare, Ciucă și Ciolacu, datorate unui VOT de protest masiv, la primul tur al alegerilor prezidențiale.  În această luptă politică intensă, se pot regăsi principii fundamentale din Arta Războiului, care ne învață că, după o capitulare, este necesar un armistițiu.  Acesta nu este doar un gest simbolic, ci o cale spre reconstrucție și reconciliere. Nu mai putem susține un război care consumă resursele și încrederea tuturor. Astăzi, mai mult ca oricând, votul nostru trebuie să reflecte interesul stabilității politice, să fie un vot pentru pace și progres.  Dacă ne pasă de viitorul țării, nu ne putem lăsa influențați de zgomotul "propagandei" indiferent de ideologia sa, care încearcă să ne deturneze atenția de la adevăratele priorități naționale....

Rezultatul recentelor alegeri a adus în atenția opiniei publice un fenomen deosebit: peste două milioane de voturi acordate unui candidat independent, Călin Georgescu.  Departe de a fi un succes personal al acestuia, acest rezultat reprezintă mai degrabă un strigăt colectiv de protest al unor categorii sociale marginalizate și ignorate sistematic de clasa politică.  Militarii rezerviști, familiile lor și aproape jumătate din diaspora românească sunt în centrul acestei mișcări, oferind o lecție dură și bine-meritată celor care, ani de zile, le-au tratat interesele și drepturile cu dispreț. Cauza principală: inechitățile sistemului de pensii militare Una dintre cele mai grave probleme semnalate de rezerviști este tratamentul inechitabil aplicat pensiilor militare.  În timp ce activitatea militarilor activi presupune riscuri majore, privațiuni personale și o disciplină strictă, aceștia au fost transformați în pensionari de mâna a doua, echivalați cu asistați social.  Ac...

  ...guvernul și avocatul "guvernului" Analizând modul în care guvernul României tratează cu o ușurință reprobabilă angajamentele asumate față de structurile asociative ale celor care au servit sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, nu poți să nu fii încercat de un profund sentiment de dezamăgire.  Este rușinos să asistăm la un astfel de comportament din partea unor politicieni care, odată, au beneficiat de încrederea noastră. Începând cu punctul de vedere remis Parlamentului, care surprinzător contrazice promisiunile făcute de premier, guvernul își justifică retragerea sprijinului pentru o inițiativă legislativă esențială prin invocarea unor pretexte juridice.  Susținerea că „intenția normativă nu întrunește exigențele de calitate a legii” este doar un paravan pentru a masca lipsa voinței politice.  Se invocă, de asemenea, „Mecanismul de Redresare și Reziliență” și un așa-zis „principiu al ireversibilității reformelor”, dar aceste argumente sunt...

De ce avem nevoie de o schimbare fundamentală Într-o țară în care valorile democratice sunt tot mai des puse la încercare, România pare să fi devenit captivă unui "stat paralel" – o rețea de disfuncționalități instituționale și interese ascunse care împiedică dezvoltarea sănătoasă a societății.  Acest stat paralel nu este doar o metaforă a deciziilor arbitrare, ci o realitate concretă care fragmentează echilibrul între puterile statului și distorsionează voința populară. Cu toate acestea, subiectul este complet absent din actuala campanie electorală.  Nici candidații la președinție, nici partidele politice nu îndrăznesc să abordeze în mod direct aceste probleme. În schimb, discursurile politice sunt dominate de promisiuni vagi și teme care eludează esența crizei structurale în care ne aflăm. Un stat dezechilibrat și instituții paralele România funcționează astăzi într-un sistem în care liniile clare ale separației puterilor sunt adesea ignorate. Parlamentul, teoretic principa...

În cadrul festivităților aniversării a 165 de ani de la înființarea Statului Major, generalul Gheorghiță Vlad, șeful statului major al armatei, a subliniat o realitate alarmantă:  „(...)Pacea nu mai este o certitudine pe continentul european”.  Această declarație vine într-un moment crucial, în care instituțiile de apărare națională se confruntă nu doar cu amenințări externe, dar și cu provocări interne ce subminează stabilitatea și credibilitatea lor.  În paralel, o problemă la fel de dureroasă și complexă bântuie sistemul nostru de apărare: militarii în rezervă, odată considerați eroi ai națiunii, au devenit, în propria lor țară, proscriși. Militarii în rezervă, oameni care au servit decenii întregi sub drapelul României, sunt astăzi marginalizați și ignorați de cei aflați la putere.  Aceștia resimt o formă modernă de proscripție, definiție care se aplică celor care nu mai beneficiază de apărarea legii. Legea, în loc să le ofere un cadru stabil și respectabil de vi...

Forța subestimată a Votului militarilor și familiilor acestora. De-a lungul timpului, participarea la vot în România a fost relativ scăzută, în jur de 30% - 40% din totalul cetățenilor cu drept de vot. Aceasta este o valoare constantă care, deși poate varia de la un scrutin la altul, nu depășește semnificativ acest procent.  Astfel, din aproximativ 18 milioane de români care au drept de vot, doar jumătate își exercită efectiv acest drept la urne.  În acest context, votul devine mai ușor influențabil de grupuri compacte și bine mobilizate, ceea ce deschide noi perspective pentru reconfigurarea politicii românești. Într-un astfel de scenariu, un segment specific al electoratului, adesea subestimat, ar putea avea un impact decisiv: militarii și personalul din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, alături de familiile lor. Se estimează că acest grup reprezintă aproximativ un milion de cetățeni majori cu drept de vot, ceea ce echivalează cu aproximati...

 ...lupta pe #frontuldeacasa Solicitarea demisiei avocatului poporului vehiculată în diferite medii ale asociațiilor de rezerviști, este o variantă, dar nu o soluție. (...)Legea în discuție era menită să ofere o reparație simbolică militarilor rezerviști, prin actualizarea soldelor de grad și funcție.  Totuși, într-o mișcare pe care o consider aproape un abuz de putere, Avocatul Poporului prin sesizarea către CCR, a pus sub semnul întrebării această lege, la presiunile unor "gulerati" și "înstelați" considerând-o neconstituțională, doar pentru a amâna promulgarea acesteia pentru o perioada nedefinită, făcând "jocurile" politice ale unor candidați la funcția supremă în stat. Respingerea unui act menit să corecteze măcar o parte din nedreptățile față de noi, cei care ne-am dedicat viața apărării țării, a fost ultima picătură într-un pahar deja plin de dezamăgiri. Având în vedere "scenariul" care a fost creat pentru depunerea sesizării, eu cred ca a...

  Când dezamăgirea devine Vot de Protest. Ani la rând am fost un simplu observator al scenei politice, urmărind cum cei aflați la conducere își schimbă promisiunile la fiecare ciclu electoral, fără a aduce vreo îmbunătățire reală în viața militarilor și polițiștilor care au servit această țară cu devotament.  Am ajuns la punctul în care eram hotărât să nu mai votez sau, dacă totuși aș fi mers la urne, să îmi anulez votul ca formă de protest tăcut.  Însă de curând, un eveniment aparent banal m-a bulversat – sesizarea Avocatului Poporului la Curtea Constituțională, privind proiectul de lege ce completează Legea pensiilor militare – care mi-a schimbat complet perspectiva, mai ales prin "scenariul politic" prin care acest demers a fost făcut. Legea în discuție era menită să ofere o reparație simbolică militarilor rezerviști, prin actualizarea soldelor de grad și funcție, actualizare eliminată tot în cheie politico-electorală, încă din 2017, de actuala clasă politică. Totuși, ...

4 Noiembrie 2024, este ziua decisivă pentru drepturile rezerviștilor militari români, dar și  oportunitatea politicienilor de a "repara" inechitățile din legislația pensiilor de serviciu. Pe 4 noiembrie 2024, România trăiește ceea ce poate fi considerată „ziua cea mai lungă” pentru militarii săi, în special pentru corpul rezerviștilor militari din armata țării. Politicienii au șansa de a corecta o serie de inechități create chiar de predecesorii lor, odată cu votul pentru completarea Legii pensiilor militare.  Modificările propuse urmăresc actualizarea soldelor de grad și de funcție, elemente esențiale și definitorii pentru categoria profesională ce reprezintă militarii activi, în rezervă sau retragere.  Este o zi crucială în care statul poate alege să recunoască sacrificiile și limitările impuse militarilor printr-un sistem de pensii echitabil și predictibil. De ani de zile, pensiile militarilor români au fost ținta unor critici vehemente, fiind etichetate drept „special...

  În România, atât militarii activi, cât și rezerviștii, cei retrași din armată, dar obligați să servească în caz de conflict, fac parte din aceeași structură de apărare națională.  Acești oameni, care și-au dedicat întreaga viață apărării țării, au fost nevoiți să se confrunte în ultimii ani cu un tratament nedrept și discriminatoriu din partea autorităților și mai ales din partea factorului politic. Sub pretextul eliminării „privilegiilor”, pensiile militare au fost reduse drastic, iar drepturile lor sunt amenințate constant.  Aceste politici inadecvate și inechitabile riscă să transforme forțele armate, inclusiv rezerva militară – o resursă strategică vitală în caz de război – într-o instituție vulnerabilizată. Rezerviștii, deși retrași din activitate, rămân parte integrantă a sistemului de apărare națională și ar trebui respectați ca atare.  În caz de conflict, ei sunt chemați la datorie, deseori având responsabilități egale cu cele ale colegilor activi. Totuși, ...