Instituțiile statului devin instrumente aservite politic în mâinile politicienilor

 

...guvernul și avocatul "guvernului"

Analizând modul în care guvernul României tratează cu o ușurință reprobabilă angajamentele asumate față de structurile asociative ale celor care au servit sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, nu poți să nu fii încercat de un profund sentiment de dezamăgire. 

Este rușinos să asistăm la un astfel de comportament din partea unor politicieni care, odată, au beneficiat de încrederea noastră.

Începând cu punctul de vedere remis Parlamentului, care surprinzător contrazice promisiunile făcute de premier, guvernul își justifică retragerea sprijinului pentru o inițiativă legislativă esențială prin invocarea unor pretexte juridice. 

Susținerea că „intenția normativă nu întrunește exigențele de calitate a legii” este doar un paravan pentru a masca lipsa voinței politice. 

Se invocă, de asemenea, „Mecanismul de Redresare și Reziliență” și un așa-zis „principiu al ireversibilității reformelor”, dar aceste argumente sunt lipsite de relevanță în context.

Într-o manieră josnică, guvernul sugerează că actualizarea pensiilor de serviciu ar fi discriminatorie, omițând deliberat concesiile făcute magistraților sau altor categorii politico-profesionale.

Această tactică divizează societatea și manipulează opinia publică. 

În final, responsabilitatea este transferată Parlamentului, iar reprezentanții PSD votează în unanimitate legea, doar pentru ca ulterior "avocatul poporului" să ridice o excepție de neconstituționalitate, redactată de acoliții din guvern.

Această excepție, bazată pe argumente juridice superficiale, demonstrează cum instituțiile devin instrumente în mâinile celor care vor să perpetueze inechitățile, și care dau dovadă de lașitate politică.

Legea votată de Senat este însă un act necesar, menit să repare abuzurile generate de oug-urile care au modificat Legea 223/2015 privind pensiile militare. 

Legea 559/ 2024 este o lege reparatorie, nu o reformă structurală, iar încercările de a invoca lipsa de fonduri sau alte priorități bugetare sunt doar pretexte. 

Adevăratul motiv nu este lipsa resurselor financiare, iar guvernul ar trebui să aibă curajul să recunoască acest lucru, nu să se ascundă în spatele unor principii inventate.

Mai mult, Avocatul Poporului ar fi trebuit să intervină în sprijinul militarilor, conform rolului său de garant al drepturilor tuturor cetățenilor. În schimb, instituția pare să servească alte interese, ignorând faptul că pensiile militare nu sunt privilegii, ci compensații pentru sacrificiile și restricțiile specifice carierei militare. 

Curtea Constituțională a subliniat, în repetate rânduri, că aceste pensii sunt un drept legitim, derivat din statutul militarilor, grevat de restricții și privațiuni de drepturi și libertăți constituționale pe timpul carierei.

Argumentul privind „imposibilitatea aprobării cheltuielilor bugetare fără stabilirea sursei financiare” este, de asemenea, contrazis de realitate. Legea prevede că fondurile necesare pentru anul 2024 vor fi acoperite din bugetele instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, fără a afecta direct bugetul de stat. De altfel, Curtea Constituțională a stabilit că lipsa unei fișe financiare nu poate bloca procesul legislativ.

În acest context, guvernul demonstrează o atitudine lipsită de respect față de propriii cetățeni, tergiversând în mod deliberat o problemă care afectează mii de militari și alte categorii similare. 

Este o manevră rușinoasă, care reflectă lipsa de responsabilitate, verticalitate și asumare.

Dacă guvernanții ar avea onoare, ar emite de urgență o ordonanță care să corecteze articolele injuste din oug-urile care au modificat legea pensiilor militare și să permită promulgarea legii reparatorii. 

Dar, din păcate, nu pare să existe voință politică pentru o astfel de soluție. În schimb, se recurge la stratageme juridice și politice care nu fac decât să adâncească nedreptățile.

În final, este esențial să înțelegem că nu sumele în sine sunt miezul acestei dispute, ci principiul nedreptății comise față de militari. 

Statul român și-a abandonat obligațiile morale și juridice, demonstrând o lipsă de recunoștință față de cei care au servit țara. 

Este timpul ca această nedreptate să fie corectată. 

Cariera în sistemul de apărare și siguranță națională nu este o carieră obișnuită, iar sacrificiile pe care le implică merită respectul și recunoașterea pe care statul le-a promis și legiferat odată.