Vocea tăcută a demnității și onoarei militare - Cum transformăm 200.000 de procese individuale în cea mai puternică formă de protest și lecție de drept public pentru puterile constituționale ale statului român (legislativă, executivă și judecătorească)

Editorial de Opinie: ARM – Acțiunea Rezerviștilor Militari

...lupta pe #frontuldeacasa

Vocea tăcută a demnității și onoarei militare - Cum transformăm 200.000 de procese individuale în cea mai puternică formă de protest și lecție de drept public pentru puterile constituționale ale statului român (legislativă, executivă și judecătorească)

Sistemul de apărare ordine publică și siguranșă națională (SAOPSN) a fost supus, în ultimul deceniu, unui veritabil ”experiment” legislativ, cu ”experimente” ale acțiunilor în instanțele de judecată în care nu există un mod unitar de judecată pe aceleași cereri, dar și interpretari arbitrare și subiective ale Curții Constituționale pe multe excepții de neconstituționalitate ridicate în ultimii 10 ani de rezerviștii militari afectați de modificările arbitrare ale legislației pensiilor militare.

 Pentru cadrele militare în rezervă și în retragere, promisiunea stabilității s-a transformat într-un lung șir de inechități, discriminări generaționale și modificări arbitrare executate prin Ordonanțe de Urgență adoptate la limita constituționalității. Prin blocarea repetată a indexării anuale cu rata medie a inflației — deși era un mecanism legal menit strict să protejeze puterea de cumpărare împotriva devalorizării și scăderea accentuată a nivelului de trai pentru rezerviștii militari, ale căror pensii nu au mai fost actualizate în ultimii 10 ani — statul a transformat o obligație legală într-o sancțiune patrimonială mascată.

Afectarea gravă a nivelului de trai al rezerviștilor nu mai poate fi privită cu pasivitate. A sosit momentul ca fiecare beneficiar al unei pensii militare să înțeleagă că drepturile nu se așteaptă, ci se revendică folosind căile legale.

De ce ARM – Acțiunea Rezerviștilor Militari vă solicită/ recomandă implicarea în acțiuni individuale și nu procese collective în instanțele locale ?

Adesea, tentația este de a aștepta acțiuni colective, asociații de profil care să reprezinte interesele comune sau inițiative globale. Cu toate acestea, din punct de vedere al impactului, 200.000 de procese individuale au un efect uriaș, incomparabil mai puternic decât 200 de acțiuni colective.

O acțiune colectivă este contopită într-un singur dosar, procesată la un singur complet de judecată și privită ca un eveniment izolat. În schimb, sute de mii de cereri de chemare în judecată individuale, depuse la tribunalele din întreaga țară:

• Evidențiază indirect pasivitatea guvernanților și legislativului: Obligă aparatul tehnic al caselor de pensii sectoriale (M.A.I., M.Ap.N., S.R.I., A.N.P.) să proceseze, să formuleze întâmpinări și să își asume instituțional fiecare refuz în parte.
• Trezește sistemul de justiție la realitate: Când fiecare complet de judecată din România este învestit cu zeci sau sute de mii de dosare identice privind abuzul delegării legislative prin OUG, puterea judecătorească devine conștientă de amploarea fenomenului și de arbitrariul legiferării.
• Creează presiune constituțională: Când sute de mii de excepții de neconstituționalitate ajung la Curtea Constituțională, instanța de contencios constituțional nu mai poate ignora faptul că OUG-urile „trenuleț” afectează în mod direct drepturi patrimoniale fundamentale.

Pentru anii 2025 și 2026, suspendarea/prorogarea aplicării normelor de indexare a pensiilor s-a realizat prin două tipuri diferite de acte normative:  Ordonanță de Urgență a Guvernului (OUG) și o Lege adoptată de Parlament.

• Pentru anul 2025: Prorogarea/neaplicarea s-a făcut prin Ordonanță de Urgență a Guvernului — mai exact prin O.U.G. nr. 156/2024 (cunoscută popular ca „Ordonanța Trenuleț” adoptată de Guvern la finalul anului 2024).
• Pentru anul 2026: Prorogarea/neaplicarea s-a făcut prin Lege — mai exact prin Legea nr. 141/2025 (a se vedea Art. XXXI din acest act normativ), adoptată de Parlamentul României.

De ce este crucială această distincție în procesul în instanță?

Această diferență formală între OUG (act al Executivului) și Lege (act al Parlamentului) schimba ușor strategia juridică pe care o folosești în cererea de chemare în judecată:

1. Împotriva O.U.G. nr. 156/2024 (pentru 2025):
• Fiind un act al Guvernului, invocarea Art. 115 alin. (6) din Constituție este un argument zdrobitor. Constituția interzice expres Guvernului să afecteze drepturi cetățenești sau patrimoniale prin Ordonanțe de Urgență. Prin OUG nu se pot diminua sau bloca drepturi stabilite anterior prin legi organice.
2. Împotriva Legii nr. 141/2025 (pentru 2026):
• Fiind o lege trecută prin Parlament, argumentul delegării executive (art. 115) nu mai se aplică direct. În schimb, aici atacul juridic se bazează pe Excepția de Neconstituționalitate privind încălcarea Art. 1 alin. (5) (predictibilitatea și securitatea raporturilor juridice), Art. 47 alin. (2) (dreptul la protecție socială și asigurarea puterii de cumpărare) și pe încălcarea Art. 1 din Protocolul 1 la CEDO (dreptul de proprietate asupra bunului reprezentat de pensia legal dobândită).

Toate aceste distincții sunt deja integrate și structurate corespunzător în modelele de acțiune individuale.

Controlul de convenționalitate

Această formulare reprezintă unul dintre cele mai puternice mecanisme juridice pe care le poate folosi un judecător român pentru a da câștig de cauză imediat, fără a mai aștepta ca o lege abuzivă să fie anulată de Parlament sau declarată neconstituțională de CCR.

1. Ce înseamnă „Controlul de convenționalitate”?

Așa cum există controlul de constituționalitate (verificarea dacă o lege respectă Constituția, făcută de Curtea Constituțională), există și controlul de convenționalitate (verificarea dacă o lege națională respectă Convenția Europeană a Drepturilor Omului - CEDO).

• Cine îl face? Spre deosebire de CCR, orice judecător de la orice tribunal din România are dreptul și obligația să facă acest control direct în dosarul pe care îl judecă.
• Ce verifică? Judecătorul compară legea românească (ex. OUG nr. 156/2024 sau Legea nr. 141/2025) cu drepturile garantate de Convenția Europeană. Dacă legea românească încalcă un drept din CEDO, judecătorul constată această neconformitate („inconvenționalitate”).

2. Ce înseamnă „Înlăturarea de la aplicare în cauza de față”?

Când un judecător constată că o OUG sau o Lege românească încalcă Convenția Europeană, el are puterea să spună:

„Pentru procesul domnului X, refuz să aplic OUG nr. 156/2024 și Legea nr. 141/2025. Le dau la o parte ca și cum nu ar exista și aplic direct legea-cadru (Art. 59 din Legea nr. 223/2015) și Convenția Europeană.”

Efectul practic: Judecătorul nu „șterge” legea din Monitorul Oficial pentru toată țara, dar o blochează și o ignoră în cazul dumneavoastră, obligând Casa de Pensii să vă indexeze pensia.

3. Temeiul constituțional: Art. 11 și Art. 20 din Constituția României

De unde are judecătorul din România o asemenea putere, să ignore o lege votată de Parlament sau o OUG dată de Guvern?

• Art. 11 alin. (2) din Constituție: Tratatele ratificate de Parlament (cum este CEDO) fac parte din dreptul intern.
• Art. 20 alin. (2) din Constituție (Regula priorității): Dificultatea și forța supremă stau în acest articol. El stipulează expres că, dacă există o neconcordanță între legile României și pactele/tratatele privitoare la drepturile omului la care România este parte (CEDO), au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.

Prin urmare, Constituția însăși îi ordonă judecătorului român: Dacă o lege internă scade protecția unui drept garantat de CEDO, aplică CEDO și ignoră legea internă!

4. Ce este „Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO”?

Acest articol garantează Protecția Proprietății Private.

• Pensia ca bun patrimonial: Conform jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg (ex. Cauza Bălteanu împotriva României, Cauza Kopecký, Cauza Kjartan Ásmundsson), dreptul la pensie stabilit conform legii reprezintă o „speranță legitimă” și un drept de proprietate/un bun protejat de art. 1 din Protocolul nr. 1.
• Ingerința statului: Atunci când statul își asumă prin lege că va indexa pensia cu inflația (pentru a-i păstra valoarea), dar apoi vine repetat prin OUG-uri/legi anuale și blochează această indexare în mod arbitrar, statul aduce o atingere directă (o ingerință) dreptului de proprietate al pensionarului, devalorizându-i bunul.

5. Ce înseamnă „Principiul securității raporturilor juridice și al predictibilității”?

Este un alt drept fundamental consfințit de CEDO. El înseamnă că regulile jocului nu pot fi schimbate în timpul jocului și nici nu pot fi suspendate repetat, peste noapte, prin măsuri de urgență.

• Un militar/polițist care a ieșit la pensie trebuie să aibă garanția că legea care îi protejează pensia de inflație este stabilă.
• Dacă Guvernul folosește în fiecare an derogări prin OUG-uri „trenuleț”, norma legală devine o iluzie, iar statul creează o stare de nesiguranță și lipsă de predictibilitate legislativ-bugetară.

Pe scurt, ce îi cereți judecătorului prin această frază?

Îi spuneți judecătorului așa:

„Domnule Judecător, nu trebuie să mai așteptați 2 ani până când CCR sau Curtea de la Strasbourg vor anula OUG nr. 156/2024 și Legea nr. 141/2025. Aveți chiar dumneavoastră puterea, în baza Art. 20 din Constituție, să constatați că aceste ordonanțe și legi de înghețare încalcă dreptul meu de proprietate asupra pensiei protejat de CEDO. Înlăturați-le de la aplicare în dosarul meu și obligați Casa de Pensii să-mi dea indexarea cu inflația!”

GHID PRACTIC: Tot ce trebuie să știi pentru a iniția acțiunea individuală

Lupta pentru dreptul tău este mai simplă decât pare. Nu lăsa procedurile juridice să te sperie — cadrul legal este de partea ta, iar procedura a fost gândită să fie accesibilă oricărui cetățean.

Garanțiile procedurii:

• Procesul este GRATUIT: Fiind un litigiu privind drepturile de asigurări sociale / pensii militare, cererea este complet scutită de taxa judiciară de timbru. Nu ai nimic de plată!
• NU ai nevoie de avocat: Formularele puse la dispoziție sunt complet redactate și motivate juridic (inclusiv cu jurisprudență ÎCCJ și CEDO). Trebuie doar să le completezi cu datele tale personale.
• NU trebuie să te prezinți la proces: În cerere este inclusă clauza explicită de judecare în lipsă (art. 223 alin. 3 Cod procedură civilă). Instanța va analiza actele de la dosar fără să fie nevoie să te deplasezi la tribunal.
• NU este nevoie de acte legalizate: Se atașează doar copii simple (obișnuite) ale înscrisurilor.
• NU trebuie să trimiți dosarul la Casa de Pensii: Când depui cererea la tribunal, depui numărul necesar de exemplare, iar grefa tribunalului se va ocupa de comunicarea oficială către pârâtă.

Cei 3 pași simpli de urmat:

Notă: Documentul nu poate fi editat on-line, o copie trebuie descărcată in calculatorul dvs. după accesarea link-ului cu documentul original din Google Drive.

Pentru editarea documentului:

Accesul oferit prin link permite doar vizualizarea online a fișierului.
Dacă doriți să modificați/ editați conținutul, vă rog să descărcați documentul pe propriul calculator sau telefon, apoi îl puteți edita local în Word sau în aplicația preferată.
Modificările realizate în copia descărcată local pe PC - ul propriu nu afectează documentul original din Google Drive.

PASUL 1: Pasul administrativ (Plângerea Prealabilă)

1. Descarcă/ copiază și ulterior deschide fișierul 1_Plangere_Prealabila_Casa_Sectoriala.docx.
2. Completează datele tale (Nume, Adresă, C.I., Număr decizie de pensie) și bifează Casa de Pensii Sectorială de care aparții (M.A.I., M.Ap.N., S.R.I. sau A.N.P.).
3. Printează documentul în 2 exemplare, semnează-l și trimite un exemplar prin Poșta Română cu Scrisoare Recomandată și Confirmare de Primire (AR) la adresa Casei de Pensii Sectoriale.
4. Păstrează chitanța și cuponul AR de confirmare de primire! Ele fac dovada depunerii.

 PASUL 2: Așteptarea termenului legal

Așteaptă răspunsul Casei de Pensii timp de 30 de zile de la data primirii plângerii. Dacă primești un răspuns negativ SAU dacă trec cele 30 de zile fără niciun răspuns, ai undă verde pentru pasul următor.

PASUL 3: Depunerea Acțiunii la Tribunal

1. Descarcă/ copiază și ulterior deschide fișierul 2_Cerere_Chemare_in_Judecata_Pensionari_Militari.docx.
2. Completează datele de identificare și numărul de înregistrare al plângerii prealabile.
3. Printează cererea în 3 exemplare (unul pentru tribunal, unul pentru pârâtă, unul pentru tine pe care vei primi numărul de înregistrare).
4. Atașează la fiecare exemplar dosarul de anexe (copii simple):

o                Copie C.I.

o                Copie Decizie de pensie militară.

o                Copii după taloanele de pensie din lunile vizate (2025–2026) - opțional.

o                Copia Plângerii Prealabile + dovada de trimitere/primire de la poștă.

o                Copia răspunsului negativ de la Casa de Pensii (dacă există).

5. Descarcă/ copiază și ulterior deschide fișierul:  3_Memoriu_Exceptie_Neconstitutionalitate.docx (completat și printat în 3 exemplare).
6. Mergi la Registratura Tribunalului din județul tău de domiciliu (Secția Asigurări Sociale) și depune dosarul. Alternativ, îl poți trimite prin poștă cu recomandată direct la tribunal.

 

MATERIALE PROPRIU-ZISE PENTRU DESCĂRCARE (FORMAT EDITABIL)

Descarcă/Copiază și salvează textul fiecărui fișier de mai jos într-un document Word (.docx) separat pentru a le putea edita și printa:

📄 FIȘIERUL 1: 1_Plangere_Prealabila_Casa_Sectoriala_Pensii_Neindexare.docx

📄 FIȘIERUL 2: 2_Cerere_Chemare_in_Judecata_CSP_Neindexare.docx

📄 FIȘIERUL 3: 3_Memoriu_Notescrise_Exceptie_Neconstitutionalitate_CCR_Neindexare.docx

Concluzie: Drepturile nu se cedează, se apără!

Tăcerea și resemnarea au permis de-a lungul anilor ca legislația pensiilor militare să fie mutilată prin diferite acte administrative și OUG-uri arbitrare. Două sute de mii de dosare pe mesele judecătorilor din România reprezintă cel mai legitim, ferm și de neevitat semnal de alarmă pentru toate puterile constituționale ale statului.

Descărcați materialele, completați-le și depuneți-le!

Este timpul ca statul de drept să funcționeze și pentru cei care au servit țara sub jurământ cu mâna pe drapel.

„Acesta este blogul oficial al inițiatorului ARM -Acțiunea Rezerviștilor Militari, Bejinariu Narciz, Vicepreședinte LADPM. Preluarea textelor se face doar cu menționarea sursei.”