Abuzul Caselor de Pensii Sectoriale din SAOPSN, desființat de ICCJ
Ordinul comun M25/2016 - sau cum a devenit un act administrativ, "superior" legii organice, prin interpretări abuzive ale conducerii CSP-urilor din SAOPSN
O axiomă fundamentală a dreptului spune că un ordin de ministru nu poate niciodată să modifice, să restrângă sau să anuleze o lege adoptată de Parlament. În România sistemului SAOPSN (Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională), această regulă de aur a fost răsturnată cu susul în jos.
Ani de zile, conducerile Caselor de Pensii Sectoriale (CPS) ale ministerelor de resort au transformat un act administrativ – **Ordinul Comun nr. M.25/2016** – într-un instrument de forță, utilizat abuziv pentru a amputa drepturile legitime ale rezerviștilor militari.
A fost nevoie de intervenția tranșantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) care, prin **Decizia nr. 45 din 24 februarie 2025** (pronunțată în Dosarul nr. 2303/1/2024), a pus capăt acestui arbitrar administrativ, restabilind ierarhia actelor normative și adevărul juridic.
Miza abuzului: Vechimea muncită după trecerea în rezervă
Disputa care a măcinat mii de pensionari militari și a aglomerat tribunalele a vizat interpretarea **art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat**. Miza era simplă și profund morală: *Ce se întâmplă cu perioadele de vechime (stagiile de cotizare) realizate în sistemul civil după încetarea carierei militare și adăugate legal, prin decizii succesive, la dosarul de pensie?*
În timp ce legea organică vorbea clar despre „vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie”, birocrații din Casele de Pensii Sectoriale au găsit în Ordinul M.25/2016 portița perfectă pentru a face economii pe spatele rezerviștilor.
Aplicând procedurile de calcul din ordin într-o manieră restrictivă și de-a dreptul ostilă, CPS a susținut că la recalculare trebuie luată în considerare *doar* vechimea strict militară, realizată până la data trecerii în rezervă. Toți anii munciți ulterior în sistemul public, pentru care statul încasase contribuții, au fost pur și simplu șterși din pix la recalculare.
Tehnica „furtului” prin acte administrative
Acesta este exemplul de manual al modului în care ești furat cu legea în mână – sau, mai bine zis, cu ordinul de ministru deasupra legii. Ordinul M.25/2016 a fost conceput ca un ghid procedural, o normă tehnică de aplicare. Cu toate acestea, în mâna conducerilor CPS, el a devenit o supralege.
Prin acest mecanism:
* S-a adăugat la lege acolo unde textul legii nu interzicea.
* S-au creat discriminări flagrante între rezerviști cu cariere similare, în funcție de momentele birocratice ale recalculărilor.
* S-a încălcat principiul contributivității pentru perioadele lucrate în civil, transformând drepturi patrimoniale câștigate prin muncă în simple opțiuni administrative refuzate discretionar.
Birocrații de la vârful ministerelor au preferat să forțeze pensionarii militari – oameni în vârstă, mulți cu probleme de sănătate – să parcurgă calvarul proceselor în instanță, mizând pe faptul că mulți vor renunța pe parcurs din epuizare sau lipsă de resurse sau si mai cinic, într-un mod indirect, prin "renunțare pe cale naturală".
ICCJ a restabilit ordinea de drept prin Decizia nr. 45/2025
Dezlegarea chestiunii de drept oferită de ICCJ în februarie 2025 nu lasă loc de interpretări și reprezintă o palmă grea aplicată managementului juridic din CPS.
Instanța supremă a statuat definitiv și obligatoriu:
**Sintagma „vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie” se referă la vechimea cumulată, obținută prin adăugarea la vechimea în serviciu a stagiilor de cotizare realizate în sistemul de pensii publice după trecerea în rezervă.**
Prin această decizie, ICCJ a reamintit Caselor Sectoriale că nu au dreptul să legifereze prin ordine administrative și că perioadele lucrate post-carieră militară fac parte integrantă din dreptul legal la pensie recalculată.
Ce urmează? Responsabilitatea individuală sau generală nu trebuie să dispară în neant
Decizia nr. 45/2025 este o victorie uriașă a demnității rezerviștilor militari, dar ea deschide o întrebare legitimă:
Cine răspunde pentru anii de abuzuri?
Casele de Pensii Sectoriale sunt acum obligate să revizuiască și să aplice corect legea, însă prejudiciul moral și material creat miilor de pensionari care au fost privați de drepturile lor luni sau ani de zile rămâne.
Acest caz trebuie să rămână un precedent de referință pentru mișcarea asociativă a rezerviștilor (ARM, LADPM, SCMD, ANCMRR și celelalte structuri de profil).
Vigilența legislativă și reacția fermă în fața actelor administrative abuzive sunt singurele arme care pot opri tendința cronică a ministerelor de resort de a transforma drepturile militarilor în simple variabile de ajustare bugetară.
Interepretarea abuzivă a Ordinul M25 a fost demascată și dovedită prin decizia ICCJ, iar datoria noastră este să nu mai permitem apariția unor astfel de interpretări.
Dacă intrăm în detaliile tehnice ale **Deciziei ICCJ nr. 45 din 24 februarie 2025**, aceasta lovește direct în inima modului în care Casele de Pensii Sectoriale aplicau procedurile de calcul.
Din considerentele deciziei și textul art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, reiese clar ce anume prevede dispozitivul și cine sunt, mai exact, beneficiarii afectați.
1. Ce prevede în mod exact Decizia ICCJ nr. 45/2025?
Instanța supremă a rezolvat o problemă de interpretare care bloca recalcularea corectă a miilor de pensii. Dispozitivul obligatoriu prevede:
* **Definirea legală a „ultimei decizii de pensie”:** Înalta Curte a stabilit că sintagma *„vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie”* nu se limitează doar la decizia emisă în momentul în care militarul sau polițistul a ieșit la pensie (trecerea în rezervă).
* **Integrarea stagiilor civile:** Prin „ultima decizie” se înțelege **actul cel mai recent emis de Casa de Pensii Sectorială până la data recalculării**, act prin care s-au adăugat, în mod legal, perioadele de vechime acumulate ulterior în viața civilă.
* **Interzicerea eliminării stagiilor adăugate:** Casele de Pensii Sectoriale **nu au dreptul** ca, în cadrul procesului de recalculare/revizuire prevăzut de Legea nr. 223/2015, să șteargă sau să ignore acești ani munciți în sectorul civil și să revină forțat doar la vechimea strict militară inițială. Toată vechimea cumulată trebuie preluată automat în noul algoritm de calcul.
2. La ce categorii de beneficiari face referire?
Decizia nu se aplică doar unei nișe, ci are o arie largă de acoperire în tot sistemul **SAOPSN** (Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională). Categoriile de beneficiari vizate direct sunt:
* **Militarii (MApN), polițiștii și jandarmii (MAI), precum și cadrele din serviciile de informații (SRI, SIE, STS, SPP) și sistemul penitenciar (ANP)** care s-au pensionat inițial sub imperiul legislațiilor anterioare (cum ar fi vechea Lege nr. 164/2001 sau legile de dinaintea ei).
* **Rezerviștii ale căror pensii au trecut prin caruselul legislativ al anilor 2010-2013:** Mai exact, cei ale căror pensii au fost recalculate pe bază de contributivitate prin *Legea nr. 119/2010*, revizuite prin *OUG nr. 1/2011* (aprobată prin Legea nr. 165/2011) sau plătite în baza *Legii nr. 241/2013*.
* **Grupul cel mai afectat (Miza principală):** Toți acei pensionari din categoriile de mai sus care, **după ce au fost trecuți în rezervă / au încetat raporturile de serviciu, s-au angajat în economia civilă** (sistemul public de pensii), au acumulat un stagiu de cotizare de minimum câțiva ani și au solicitat (și obținut) în mod legal, prin decizii administrative succesive, adăugarea acestor stagii la dosarul lor de pensie militară înainte de intrarea în vigoare sau aplicarea procedurilor noi de recalculare.
Care era tactica abuzivă a Caselor de Pensii?
În baza Ordinului M25/2016, Casele Sectoriale susțineau că, odată ce Legea nr. 223/2015 a transformat din nou aceste pensii în „pensii militare de stat”, stagiile din civil nu mai au ce căuta în ecuație la recalculare, fiindcă legea militară ar trebui să recunoască doar vechimea în uniformă. Ele trimiteau pensionarii să își ceară separat acei ani de la Casele Teritoriale de Pensii (sistemul public), fragmentând un drept unitar obținut deja.
Prin Decizia nr. 45/2025, ICCJ le-a blocat definitiv această interpretare arbitrară, stabilind că dreptul odată recunoscut și valorificat prin „ultima decizie” rămâne câștigat și trebuie inclus în baza recalculării pensiei militare.
Pentru ca un beneficiar de pensie militară (calculată pe Legea nr. 223/2015) care a continuat să muncească în sistemul civil să poată folosi cu succes **Decizia ICCJ nr. 45/2025**, mecanismul funcționează astfel:
1. Condiția obligatorie: Stagiile din civil trebuie să fi fost deja introduse în dosar
Decizia ICCJ nr. 45/2025 vizează în mod strict interpretarea textului din **art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015**, care face referire la procesul de recalculare/revizuire a pensiilor.
Instanța supremă a statuat că sintagma „vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie” înseamnă **vechimea cumulată**.
Prin urmare, puteți invoca această decizie dacă vă aflați în următoarea situație:
* Ați realizat stagii în sistemul public (civil) după trecerea în rezervă.
* Ați depus în trecut cereri de adăugare a acestor perioade, iar Casa de Pensii Sectorială (CPS) **le-a aprobat prin decizii de pensie succesive** (emise de-a lungul anilor, înainte de aplicarea noilor grile sau tăieri procedurale în baza Ordinului M25/2016).
* Ulterior, când CPS a trecut la recalcularea globală a pensiei militare, v-a emis o decizie nouă din care **a tăiat/eliminat** acești ani munciți în civil, pe motiv că Ordinul M25 nu ar permite includerea lor în noul algoritm militar.
În acest caz, decizia ICCJ este "arma" perfectă: Decizia ICCJ spune clar că CPS a comis un abuz eliminând acele drepturi deja câștigate și recunoscute în „ultima decizie” existentă la dosar.
2. Cum se aplică dacă aveți stagii noi munciți recent și vreți să îi adăugați ACUM?
Dacă sunteți pensionat militar pe Legea nr. 223/2015, lucrați în continuare în sistemul civil și vreți să vă adăugați perioadele proaspăt acumulate, parcursul administrativ este următorul:
* **Dreptul la adăugare rămâne valabil:** Trebuie depusă o cerere oficială la Casa de Pensii Sectorială pentru recalcularea drepturilor prin adăugarea stagiului de cotizare realizat după pensionare (însoțită de adeverințele de vechime în civil sau extrasul REVISAL/raportul de stagiu de la Casa Teritorială).
* **Cum blochează Decizia nr. 45/2025 refuzul CPS:** Dacă funcționarii CPS vor încerca să vă respingă cererea sau să vă spună verbal *„să vă cereți acești bani separat, de la Casa Teritorială de Pensii (sistemul public), pentru că noi calculăm doar vechimea militară”*, depuneți o contestație/acțiune în instanță în care **invocați Decizia ICCJ nr. 45/2025**.
Prin ea demonstrați judecătorului că Înalta Curte consideră **ilegală fragmentarea drepturilor**.
Instanța supremă a stabilit clar că spiritul Legii nr. 223/2015 este ca militarul să beneficieze de o pensie recalculată la **vechimea totală cumulată**, civilă + militară, fără ca actele administrative de tipul Ordinului M25 să poată anula valoarea anilor munciți în sectorul civil.
Dacă sunteți în litigiu cu Casa de Pensii Sectorială sau urmează să deschideți un proces pentru că v-au fost tăiate sau refuzate stagiile de cotizare ulterioare carierei militare, **trebuie să menționați explicit în cererea de chemare în judecată Decizia nr. 45 din 24 februarie 2025 a ICCJ**.
Fiind o decizie obligatorie pentru toate instanțele din România (conform Codului de procedură civilă), judecătorul de caz nu o poate ignora și va fi forțat să o ia în considerare.
Comentarii
Trimiteți un comentariu