Pensiile Militare: Apelul Premierului O Oportunitate pentru Echitate și Predictibilitate !?

Premier:  "(...) în zona pensiilor militare sunt destul de multe nemulțumiri legate de recalculări. Deci, și aici se impune o clarificare și cred că în câteva luni de zile, lucrând în colaborare cu autoritățile care gestionează aceste domenii, cu specialiștii lor, se pot pregăti niște pachete care să poată fi dezbătute în Parlament și adoptate în așa fel, încât să avem sisteme clare de pensionare și să fie evitate situațiile din ultimii ani, aspecte care țin de impredictibilitate, de pensionari anticipate."

Ne aflăm la un moment crucial pentru viitorul pensiilor militare din România. 

Anunțul Guvernului privind un pachet legislativ cuprinzător pentru pensiile speciale, ce va fi adoptat până în toamnă, vizează și pensiile militarilor, polițiștilor și jandarmilor. Această reformă, parte a Pachetului III, urmărește să elimine neclaritățile, să aducă predictibilitate și să corecteze inechitățile acumulate din 2017 până astăzi. 

Obiectivele declarate includ recalcularea, majorarea vârstei de pensionare și a vechimii în serviciu, eliminarea pensionărilor anticipate și ajustarea/reducerea deducerilor pentru condiții speciale din vârsta standard de pensionare, totul într-un context de austeritate bugetară.

De Ce Este Important Acest Moment?

Acesta este, probabil, un moment unic în următorii ani de a influența fundamental modul în care pensiile militare sunt reglementate. Este absolut necesar să ne asigurăm că viitoarele modificări legislative sunt echitabile și reflectă realitățile și nevoile tuturor generațiilor de rezerviști. Pentru a atinge acest obiectiv, este esențial ca vocile experților in legislatia pensiilor militare și dreptul constitutional, dar și ale reprezentanților rezerviștilor militari să fie auzite și argumentele lor să fie solide, bazate pe jurisprudența Curții Constituționale a României (CCR).

Principii Esențiale din Deciziile CCR 724/2024 și 126/2025 pentru Negocierea Pensiilor Militare: Recalculare, Actualizare și Drepturi Patrimoniale

Contextul actual, marcat de anunțata reformă a pensiilor speciale, inclusiv a celor militare, până în toamna acestui an, sub auspiciile unui buget de austeritate și cu obiective clare precum recalcularea pensiilor militare, majorarea vârstei de pensionare și a vechimii în serviciu, eliminarea pensionărilor anticipate și reducerea din vechimea totală a deducerilor pentru condițiile speciale din vârsta standard de pensionare, impune o abordare strategică bazată pe principii juridice solide. 

Jurisprudența și Deciziile Curții Constituționale a României (CCR) nr. 724/2024 și nr. 126/2025 oferă un cadru esențial în acest sens. Iată o sinteză a principiilor esențiale extrase din motivările acestor decizii, ce pot fi folosite în negocierea modificărilor legislative:

 * Pensiile militare au un caracter sui-generis: CCR a reiterat constant că pensiile militare nu sunt pensii contributive în sensul clasic, ci reprezintă o compensație pentru sacrificiile și riscurile asumate în serviciul militar, recunoscând specificitatea acestui domeniu și protecția constituțională identică, asupra dreptului patrimonial al pensiilor militare. Acest principiu fundamental trebuie menținut și subliniat, chiar și în contextul unor modificări legislative, pentru a asigura că natura distinctă a pensiilor militare este respectată.

 * Garantarea dreptului la pensie și interzicerea discriminării intergeneraționale: Deciziile CCR subliniază importanța respectării dreptului la pensie militară ca un drept fundamental de natură socială. Orice modificare legislativă trebuie să evite crearea de discriminări nejustificate între categorii similare de pensionari militari sau între diferite generații de rezerviști. Principiul echității și al nediscriminării trebuie să ghideze toate propunerile.

 * Recalcularea și Actualizarea Pensiilor: Curtea Constituțională, prin deciziile sale, clarifică un aspect crucial legat de recalcularea și actualizarea pensiilor militare. Se reține că:  (...)"Curtea reţine că actualizarea unei pensii stabilite anterior poate determina un cuantum al pensiei mai mare decât solda/salariul avut în vedere la data stabilirii pensiei, ca atare actualizarea se raportează întotdeauna la un cuantum al salariilor/soldelor prezente, aflate în plată la momentul actualizării (în aceleaşi condiţii de vechime, grad, funcţie). Altfel, nu ar mai putea avea loc însăşi procesul de actualizare, existând o limitare permanentă în raport cu cuantumul soldei/salariului de la data ieşirii la pensie, ceea ce reprezintă o contradicţie în termeni, care exclude, practic, ideea de actualizare." Acest principiu este fundamental: actualizarea nu poate fi limitată de cuantumul soldei/salariului de la data ieșirii la pensie, ci trebuie să reflecte valorile actuale ale elementelor din baza de calcul ce urmează a fi legiferate, în aceleași condiții de vechime, grad și funcție. Aceasta exclude o limitare permanentă și asigură dinamismul pensiei în raport cu evoluția salariilor din activitate.

 * Păstrarea cuantumului mai avantajos al pensiei și caracterul de drept patrimonial: Un principiu crucial, desprins din jurisprudența CCR, este cel al păstrării cuantumului mai avantajos al pensiei în urma oricărei recalculări sau actualizări. Cu alte cuvinte, nicio modificare legislativă nu ar trebui să conducă la o diminuare a drepturilor deja câștigate, ci dimpotrivă, să vizeze o îmbunătățire sau cel puțin o menținere a nivelului actual al pensiilor, în cazurile în care recalcularea ar duce la un cuantum mai mic. CCR reiterează faptul că pensia militară deja stabilită este un drept patrimonial, din perspectivă constituțională, la fel cum este și pentru pensiile stabilite în sistemul civil. Această recunoaștere conferă pensiei militare o protecție sporită împotriva oricăror măsuri arbitrare de diminuare.

 * Respectarea principiului fiscal "Nicio pensie mai mare decât salariul net din activitate": Deși pensiile militare au un caracter special, deciziile CCR validează și principiul potrivit căruia valoarea netă a pensiei nu ar trebui să depășească valoarea netă a salariului în plată din activitate la momentul stabilirii pensiei. Acest principiu fiscal trebuie aplicat într-o manieră echitabilă și transparentă, fără a afecta drepturile legitimate.

 * Formulă de calcul uniformă și marjă de plafonare identică: CCR a subliniat importanța unei metodologii de calcul clare și previzibile. Se impune adoptarea unei formule de calcul uniforme pentru toate categoriile de militari și polițiști, asigurând coerență și transparență. De asemenea, aplicarea unei marje de plafonare identice cu cea existentă la alte categorii profesionale ar contribui la echitate și la evitarea unor tratamente preferențiale sau discriminatorii.

 * Actualizarea elementelor din baza de calcul: Pentru a reflecta realitățile economice și a menține caracterul compensatoriu al pensiilor militare, deciziile CCR sugerează necesitatea actualizării periodice a elementelor specifice din baza de calcul a pensiei, cum ar fi soldele de grad și de funcție ori/sau indexarea cu rata inflației. Acest lucru ar asigura o corelație justă între pensie și evoluția veniturilor în activitate ori/sau cu rata inflației, păstrând la un nivel decent puterea de cumpărare a pensiilor militare.

 * Armonizarea cu Standardele NATO și Angajamentele României, cu Relevanța Jurisprudenței Europene: România a devenit membru NATO la 29 martie 2004, implicând angajamente politice, militare și financiare. Acordul de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord (2004) conține prevederi explicite privind armonizarea veniturilor militarilor, incluzând alinierea la standarde NATO în ceea ce privește capacitatea de susținere a personalului militar. Potrivit unor surse, un capitol clasificat din acordul de aderare semnat la 15 aprilie 2008 ar conține prevederi despre plafoane medii de soldă și pensie pentru militari, calculate în euro. Solicitarea desecretizării acestui capitol este esențială pentru a verifica respectarea obligațiilor asumate de statul român. De asemenea, e relevant de observat modul în care magistrații își susțin drepturile. Aceștia invocă adesea Hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în care instanța europeană a stabilit un principiu propriu: garantarea unui nivel al pensiilor judecătorilor cât mai apropiat de ultimul salariu încasat, reiterând principii similare ale Consiliului Europei. Acest exemplu subliniază importanța corelării veniturilor din activitate cu nivelul pensiilor, un aspect care ar trebui să ghideze și reforma pensiilor militare în contextul alinierii la standardele europene și NATO.

În contextul unei eventuale majorări a vârstei de pensionare și a vechimii în serviciu, precum și a eliminării pensionărilor anticipate și a limitării deducerilor privind condițiile speciale de muncă din vârsta standard de pensionare, este esențial ca aceste măsuri să fie fundamentate pe studii de impact riguroase cu simulări și să fie însoțite de măsuri compensatorii sau de tranziție, pentru a nu afecta în mod disproporționat categoriile de personal care se apropie de vârsta de pensionare sau care au îndeplinit deja anumite condiții.

Negocierea acestor modificări legislative trebuie să fie un dialog constructiv între Guvern, reprezentanții rezerviștilor militari și experți juridici în materia legislației pensiilor și dreptului constituțional, cu scopul de a crea un sistem de pensii militare echitabil, sustenabil și în acord cu principiile constituționale și jurisprudența CCR. 

Această abordare va asigura că interesele tuturor părților sunt reprezentate și că soluțiile adoptate vor fi durabile și acceptate de către comunitatea rezerviștilor.

Aceste principii sunt fundamentale pentru a asigura un sistem de pensii just și predictibil pentru toți rezerviștii militari.