Republica "magistraților" un cerc vicios !
În România, țara care finanțează Republica "magistraților", nici o instituție legal investită nu poate adopta vreun act normativ, dacă nu este pe placul magistraților, pentru că va fi respins de CCR, care va identifica magic o împrejurare de obicei imaginară, ce constituie o excepție în favoarea magistraților.
Astfel, preiau magistrații din puterea judecătorească hățurile politico-economice și își stabilesc drepturile și privilegiile aplicabile doar lor, iar pentru toate acestea oamenii obișnuiți plătesc prețul, ci nu "elitele" politico-economice sau reprezentanții justiției, care s-au transformat în ultimii ani într-o nouă clasă socială, foarte "specială" în rândul "elitei" politico-economice, datorită "privilegiilor" care cresc vertiginos și pe care și le conservă, prin "decizii" irevocabile și general obligatorii, îndreptându-se către o "republică a magistraților".
De ce ?
Pentru că pot și sunt lăsați să o facă. Nerecunoscând prerogativele unei puteri, prin comunicate de presă, proteste nelegale,de fapt grevă, în urma unor hotărâri ale adunărilor generale ale judecătorilor etc. și nu prin demersuri legale și constituționale, pentru că ,,pot" , se demonstrează că nu mai suntem egali în fața legii, nimeni nu este mai presus de lege, ci unii sunt mai egali decât alții, magistrații.
Pe lângă faptul că o astfel de atitudine obraznică este o sfidare a Constituției, a principiilor acesteia, prin negarea autorității legale a guvernului , uneori chiar a Parlamentului, până în prezent nu a fost niciodată discutată în CSAT sau în plenul Parlamentului.
Practic , prin refuzul succesiv și cu obstinație , de a fi egali în drepturi și în fața legii cu celelalte categorii profesionale, fiind permanenta excepție de la regulă, aparența legală și legitimarea fiind atributul CCR , două puteri ale statului nu pot să-și îndeplinească prerogativele, mai mult, substituindu-te acestora și preluând din prerogative, oare în ce situație suntem?
Atât timp cât vor fi în vigoare actualele prevederi constituționale și în legea privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale nr.47/1992 republicată, vom avea aceeași situație de drept și de fapt.
Totul pleacă de la asimilarea statutului judecătorilor curții constituționale cu cel al magistraților. Atitudinea abuziv- discreționară a justiției,cea de-a treia putere în stat, a creat încă o țară în România, în care magistrații își stabilesc drepturile și cuantumul salariilor și al pensiilor.
Dar pentru asta trebuie să existe voință politică.
Ori de câte ori, de regulă guvernul a stabilit anumite coordonate în legătură cu revenirea din slăvile cerului cu picioarele pe pământ în legătură cu salariile și pensiile magistraților, în prima secundă a intervenit CSM.
Dacă spun că atitudinea CSM s-a dovedit a fi de la sfidătoare, chiar obraznică, susținând nici mai mult nici mai puțin decât aceea că, prin reglementarea respectivă a drepturilor salariale și a pensiilor magistraților, guvernul, puterea executivă, săvârșește un abuz, o încălcare a Constituției, obstrucționând sau afectând bunul mers al activității altei puteri a statului, cea judecătorească.
Adică, guvernul, care potrivit prevederilor constituționale și legale în vigoare, este abilitat să emită ordonanțe simple sau de urgență, stabilind cadrul normativ privind salarizarea sau pensiile, făcând acest lucru în legătură cu magistrații, dacă nu le convine sau este în defavoarea lor, comite un abuz sau o ilegalitate. Dar cine poate să o facă?
În Republica magistraților cine poate adopta acte normative, care uneori, nu trebuie sau nu pot fi neapărat pe placul lor, dar sunt firești și în temeiul cadrului legal în vigoare?
Cum pot restabili echilibrul între cele trei puteri ale statului ,, magistrații " din CCR în raport cu magistrații din puterea judecătorească, atât timp cât ei nu sunt înafara exercițiului celor trei puteri ale statului, ca și statut ei fiind solidari, iar practica judiciară și deciziile CCR, o demonstrează, aflându-se în conflict de interese?
Trebuie prevăzut explicit în Constituție că membrii sau judecătorii Curții Constituționale au statut independent, în afara oricărui alt statut profesional din România, fiind asimilați ca înalți funcționari publici, demnitari. Simplu !
Când ești într-o astfel de situație, de derapaje succesive, aparent greu de gestionat de puterile executivă și legislativă, mai ales în stabilirea cadrului normativ privind salarizarea și pensiile, tuturor categoriilor profesionale, fiind aplicabile normele respective, cu excepția magistraților (evident, atât din CCR cât și din puterea judecătorească), dacă vrei și nu poți altfel, te întorci la popor și faci un REFERENDUM !!
În România suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, ori prin referendum.(Art.2 alin.1 din Constituție).
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării.(Art.61 alin.1 din Constituție).
Lucrurile trebuie repuse în matca lor firească, iar membrii Curții Constituționale și magistrații din puterea judecătorească trebuie să pună în aplicare sensul real al cuvintelor ONESTITATE și DECENȚĂ, în relația cu poporul suveran și Constituție.
Probabil cadrul legal existent ar fi fost cuprinzător și suficient dacă cele două substantive, onestitate și decență, virtuți în cazul de față, ar fi fost cunoscute și respectate de către magistrați, nemaifiind nevoie ca poporul să-și exercite puterea suverană prin REFERENDUM pentru a-i aduce cu picioarele pe pământ și în contact cu realitățile vremurilor.
(...)Cetățeanul român – unul dintre cei mai săraci și mai furați cetățeni ai Uniunii Europene – îi plătește salariul celui mai bogat magistrat al Uniunii Europene.
https://www.riseproject.ro/romania-oaza-de-bani-a-magistratilor-din-uniunea-europeana/
Cercul vicios din Republica magistraților ?!?
Magistrații au privilegiul unic prin care își aprobă singuri în instanțe diverse măriri de pensii și salarii.
Este o practică încetățenită împotriva căreia nu s-a găsit antidot legal.
Având deja cele mai mari salarii și pensii speciale din România, lăcomia unora dintre magistrați pare de neoprit.
Una dintre ultimele găselnițe prin care magistrații vor să-și mărească salariile este „discriminarea”. Adică se simt nedreptățiți în raport cu alți magistrați de la Parchetul European.
https://romania.europalibera.org/a/magistratii-de-neoprit-lista-privilegiilor-/33072535.html
Comentarii
Trimiteți un comentariu