Eroziunea continuă a Puterii de Cumpărare a Pensiilor Militare

De la 1 ianuarie 2017, o decizie considerată de mulți ca fiind arbitrară și discriminatorie a schimbat fundamental modul în care pensiile militare de stat erau ajustate. Prin eliminarea actualizării soldelor de grad și de funcție, raportate la cuantumurile militarilor în activitate – mecanismul firesc care asigura o corelație onestă și menținerea unui echilibru între generații – singurul colac de salvare pentru o oarecare stabilizare a puterii de cumpărare și calitatea vieții pensionarilor militari, a rămas indexarea cu rata inflației.

Indexarea cu inflația, deși vitală, este un mecanism minimal, care abia reușește să acopere creșterea prețurilor. Nu compensează creșterea nivelului de trai, nu reflectă progresul economic general și, cel mai important, nu repară discriminarea creată prin ruperea legăturii cu soldele celor în activitate.

Un Istoric al inechității: De la Corelare la Compensare Minimală

Vremurile apuse ne amintesc că, până în 2017, Legea nr. 223/2015 prevedea un sistem de indexare mai echitabil: cu rata medie anuală a inflației plus 50% din creșterea reală a salariului mediu brut pe economie, asa cum se regăsește și în sistemul public de pensii.

Aceste indexări (de 5,0% în 2016 și 5,25% în 2017, ambele fiind ușor mai mari decât cele calculate) ofereau o bază mai solidă pentru menținerea unui nivelul de trai decent.

Odată cu eliminarea actualizării soldelor și, implicit, a componentei de creștere salarială din formula de indexare, pensiile militare au intrat pe o traiectorie de decuplare față de veniturile militarilor în activitate. A fost un act legislativ care, în fapt, a tratat pensia militară, concepută ca o pensie de serviciu pentru loialitatea și riscurile asumate, ca pe un venit de asigurări sociale obișnuit, deși cu mecanisme de calcul diferite.

Istoricul Recent: O Cronologie a Indexărilor Incomplete și Blocajelor Legislative

Analiza evoluției indexărilor din anii următori dezvăluie o imagine a intervențiilor legislative haotice, arbitrare și a inconstanței în aplicarea chiar și a singurului mecanism de indexare rămas – rata inflației.

Începând cu anul 2018, când s-a aplicat o indexare de 0% deși inflația ar fi fost negativă (-1,5\%), și continuând în 2019 și 2020 cu indexări aplicate conform ratei inflației (1,3% și, respectiv, 4,6%), s-a creat o iluzie a respectării legii și o acoperire relativă pentru "mentinerea puterii de cumparare" la un standard decent.

Această iluzie a fost spulberată în 2021, când, deși rata medie anuală a inflației a fost de 3,8%, pensiile nu au fost indexate deloc, fiind aplicat un procent de 0%.

Anul 2022 a adus un mecanism complicat: inflația de 2,6% s-a aplicat parțial, fiind oferită o indexare de 10% doar pensiilor sub 2.500 de lei, iar celorlalte li s-a aplicat doar 2,6%. În plus, s-a reintrodus temporar Contribuția la Sănătate (CASS) la pensiile peste 4.000 de lei.

În 2023, după o inflație de 5,1%, indexarea a fost aplicată în acest cuantum, plus o suplimentare pentru pensiile sub 10.000 de lei, eliminându-se totodată plata CASS, considerată neconstituțională.

Anul 2024 a adus o indexare semnificativă, aplicată integral, de 13,8%, reflectând rata medie anuală a inflației. Totuși, această indexare a venit la pachet cu introducerea unui sistem de impozitare diferențiată și progresivă a pensiilor militare, cu cote variind între 10% și 20% în funcție de tranșele de venit, considerată de asemenea neconstituțională, dar banii nu au fost încă restituiți, chiar daca exista o decizie a Curții Constituționale obligatorie în acest sens.

Previziunile Anilor Următori: Cărările Politice Neștiute ale Inechităților din sistemul pensiilor militare 

Modificari ale legislației semnalează o devalorizare accelerată a pensiilor si o reducere drastică a puterii de cumparare:

 * Anul 2025: Indexarea aferentă inflației din 2024 (10,4\%) nu s-a aplicat (OUG 156/2024). O rată substanțială a inflației a fost ignorată integral, ducând la o scădere brutală a puterii de cumpărare, dar în acelasi timp s-a (re)introdus contribuția la asigurările medicale- CASS, prin asumare de catre guvern, chiar daca o lege organică stipulează clar accesul gratuit al militarilor la tratamente și rețete medicale în sistemul de sănătate public și militar.

 * Anul 2026: Indexarea estimată aferentă inflației din 2025 (5 -7%) nu se va aplica (L. 141/2025).

 * Anul 2027: În condițiile menținerii ritmului actual al inflației (estimat la 7% - 8%), există temerea ca indexarea să se facă doar "simbolic", cu un procent infim, continuând astfel tendința de diminuare a "cheltuielilor".

Aceste blocaje consecutive ale indexării, singura măsură de protecție rămasă în lege, echivalează cu o devalorizare efectivă a pensiilor militare de stat, subminând stabilitatea financiară a unei categorii care a servit statul român.

O Gestiune Inechitabilă a Devotamentului militar

Pensiile militare nu reprezintă doar un simplu cost bugetar, ele ar trebui să fie recunoașterea angajamentului pe viață asumat față de apărarea națională, față de restricțiile de drepturi civile in timpul carierei militare, dar și față de obligațiile militare după încetarea activității.

De la eliminarea actualizării soldelor de grad și de funcție în 2017, pensiile militare au devenit vulnerabile la intervenții politice nejustificate și la măsuri de austeritate inechitabile. 

Indexarea cu inflația, redusă la unica opțiune legală, trebuia să fie garantată. Blocarea ei nu face decât să adâncească neîncrederea și să erodeze puterea de cumpărare a unei categorii deja afectate de discriminările legislative anterioare.

Vremurile Apuse arată că se putea asigura o corelare firească. Cărările Austerității Neștiute și ale reformelor legislative, ne duc spre instabilitate, lipsă de predictibilitate și o continuare a decuplării de realitatea economică. 

Este imperios necesar ca legiuitorul să revină la principiul echității și să asigure aplicarea necondiționată a singurului mecanism de protecție rămas sau, ideal, să restabilească o formă de actualizare care să reflecte onorabil și devotamentul militar.