Principiul legal al reexaminării excepțiilor de neconstituționalitate în lumina modificărilor legislative și a jurisprudenței recente: Reevaluarea constituțională a jurisprudenței pensiilor militare

Un editorial incisiv și documentat, intitulat „Reevaluarea constituțională a pensiilor militare: Principiul legal al reexaminării excepțiilor de neconstituționalitate în lumina modificărilor legislative și a jurisprudenței recente”, care analizează profund inechitățile și discriminările generate de modificările legislative ale pensiilor militare din 2017 până la Legea nr. 141/2025. Acest material evidențiază impactul devastator al stagnării pensiilor militare pre-2017, în contrast cu creșterea de 203% a punctului de pensie civil, și subliniază oportunitățile de reparație oferite de principiul constituțional al reevaluării excepțiilor de neconstituționalitate, susținut de Deciziile CCR nr. 724/2024 și 126/2025. 

Alăturați-vă discuției și aflați cum rezerviștii militari, prin inițiativele platformei civice #ARM-Acțiunea Rezerviștilor Militari, luptă pentru dreptate și echitate, bazându-se pe o Curte Constituțională onestă și independentă. Citiți editorialul și contribuiți cu opiniile voastre la această dezbatere crucială pentru viitorul drepturilor rezerviștilor militari!

#### Introducere: Principiul reevaluării constituționale și urgența reparației inechităților și discriminărilor intergeneraționale 

Principiul legal și constituțional al reevaluării excepțiilor de neconstituționalitate, consacrat de **art. 29 din Legea nr. 47/1992**, oferă o bază solidă pentru reexaminarea deciziilor Curții Constituționale a României (CCR) în privința pensiilor militare, în contextul modificărilor legislative din 2017 până în 2025 și al interpretărilor noi privind constituționalitatea acestor drepturi. Acest principiu permite unei Curți Constituționale cu o componență onestă și independentă să analizeze acte normative în lumina „elementelor noi” aduse de jurisprudența recentă, cum ar fi **Decizia nr. 724/2024** și **Decizia nr. 126/2025**, care recunosc pensiile militare ca drepturi patrimoniale dobândite și sancționează discriminările fără justificare obiectivă. În ultimii ani, modificările aduse **Legii nr. 223/2015** au generat inechități și discriminări atât între beneficiarii de pensii militare pre- și post-2017, cât și față de pensionarii din sistemul public, afectând în mod disproporționat rezerviștii pre-2017. În perioada 2009-2024, punctul de pensie din sistemul public a crescut cu 203% (de la 732,8 lei la 2.219 lei), în timp ce soldele de grad și funcție pentru pensiile militare pre-2017 au rămas înghețate la valorile din 2009. Legea nr. 141/2025, asumată de Guvern și publicată în Monitorul Oficial nr. 699/25 iulie 2025, agravează aceste inechități prin introducerea CASS de 10% pentru pensiile brute peste 3.000 lei și prorogarea indexării până în 2026, afectând doar netul pensiilor pre-2017, nu și pe cel al majorității beneficiarilor post-2017.

Aceste modificări, elaborate în parte de reprezentanți ai Ministerului Apărării sub influență politică, reflectă o lipsă de coerență juridică și o tentativă de a masca erori legislative neconstituționale. Jurisprudența CCR oferă o fereastră de oportunitate pentru reparații, iar acest editorial analizează parcursul legislativ al pensiilor militare din 2017 până în 2025, evidențiind inechitățile și oportunitățile de contestare prin principiul reevaluării constituționale, susținute de inițiativele platformei civice #ARM – Acțiunea Rezerviștilor Militari din cadrul SAOPSN.

#### Parcursul legislativ: De la OUG nr. 59/2017 la Legea nr. 141/2025

**1. OUG nr. 59/2017: Punctul de plecare al inechităților**  

Adoptată fără justificare extraordinară (încălcând art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție), **OUG nr. 59/2017** a eliminat actualizarea anuală a pensiilor militare în funcție de soldele de grad și funcție (art. 60 din Legea nr. 223/2015), plafonând indemnizațiile pentru vechime. Acest lucru a „înghețat” pensiile pre-2017 la valorile soldelor din 2009, fără a reflecta majorările salariale ulterioare, generând o discrepanță față de pensiile post-2017 și față de sistemul public, unde punctul de pensie a crescut cu 203% între 2009 și 2024. Această măsură, neverificată parlamentar timp de peste opt ani (art. 115 alin. (7)), este un exemplu clar de încălcare a principiilor constituționale, supus reevaluării în lumina Deciziei nr. 724/2024.

**2. OUG nr. 114/2018: Discriminare prin plafonare selectivă**  

**OUG nr. 114/2018** a introdus plafonarea pensiei nete la media soldelor nete, protejând majoritatea pensiilor post-2017 de rețineri integrale (ex. CASS), cu unele excepții, dar lăsând pensiile pre-2017 vulnerabile. Această diferențiere a accentuat discriminarea intergenerațională, netul pensiilor pre-2017 fiind supus reținerilor suplimentare, în timp ce pensiile post-2017 beneficiază de o protecție financiară artificială.

**3. OUG nr. 115/2023: Anularea indexării pentru 2024**  

Prin **OUG nr. 115/2023**, indexarea pensiilor militare pentru anul 2024 a fost anulată, în timp ce pensiile civile au beneficiat de majorări regulate, accentuând reducerea drastică a veniturilor din pensii, în special pentru pensiile militare pre-2017, care rămân neactualizate și neindexate. Această măsură amplifică inechitatea față de sistemul public, unde punctul de pensie a atins 2.219 lei în 2024.

**4. Legea nr. 282/2023: Clarificări insuficiente**  

**Legea nr. 282/2023** a clarificat baza de calcul a pensiilor (venituri brute din ultimele 6 luni), dar a menținut plafonarea netă și nu a restabilit actualizările soldelor pentru pensiile militare pre-2017, perpetuând inechitățile față de pensiile civile, care au beneficiat de o valoare a punctului de referință (VPR) de 91 lei în 2025 (+12,1%).

**5. Legea nr. 141/2025: CASS 10% și prorogarea indexării până în 2026**  

Asumată de Guvern, **Legea nr. 141/2025** introduce CASS de 10% pentru pensiile brute peste 3.000 lei, afectând doar netul pensiilor pre-2017, nu și pe cel al majorității beneficiarilor de pensii militare post-2017, datorită plafonării din OUG nr. 114/2018. De asemenea, prorogă indexarea pensiilor militare cu rata inflației pentru 2025-2026, contrastând cu indexările regulate din sistemul public și accentuând reducerea drastică a veniturilor din pensii, în special pentru pensiile militare pre-2017, neactualizate și neindexate.

**6. Majorările soldelor (OUG nr. 26/2024 și 28/2024):**  

De majorările soldelor post-2023 beneficiază doar pensiile post-2024, lăsând în continuare pensiile militare pre-2017 ancorate în valorile din 2009. Această diferențiere perpetuează inechitățile, lipsind rezerviștii pre-2017 de ajustările salariale acordate personalului activ.

Aceste modificări, elaborate în parte de reprezentanți ai Ministerului Apărării, sub influență politică, au generat un sistem legislativ incoerent, care încalcă principiul egalității și afectează drepturile patrimoniale ale rezerviștilor, supuse reevaluării constituționale conform principiului legal consacrat.

#### Jurisprudența CCR: Baza reevaluării constituționale

Principiul reevaluării excepțiilor de neconstituționalitate, prevăzut de **art. 29 din Legea nr. 47/1992**, permite CCR să reexamineze acte normative în lumina „elementelor noi” aduse de jurisprudența recentă. **Decizia nr. 724/2024** recunoaște pensiile militare ca drepturi patrimoniale dobândite, protejate constituțional (art. 44 și 47 alin. (2)), și declară neconstituțională impozitarea progresivă a acestora, infirmând ideea că ar fi simple gratificații bugetare. **Decizia nr. 126/2025** sancționează Legea de completare a Legii nr. 223/2015 pentru discriminare între beneficiari, lipsită de rațiune obiectivă, încălcând art. 16 din Constituție. Aceste decizii, coroborate cu jurisprudența anterioară (ex. Deciziile nr. 761/2023, nr. 54/2025), oferă un fundament solid pentru reexaminarea OUG nr. 59/2017, OUG nr. 114/2018, OUG nr. 115/2023, Legea nr. 282/2023 și Legea nr. 141/2025. Argumentele cheie includ:  

- **Încălcarea egalității (art. 16):** Discriminarea intergenerațională între pre- și post-2017, precum și față de pensiile civile (creștere de 203% a punctului de pensie).  

- **Afectarea drepturilor patrimoniale (art. 44, 47 alin. (2)):** Eroziunea puterii de cumpărare și lipsa actualizărilor soldelor.  

- **Lipsa urgenței și neadoptarea parlamentară a OUG-urilor (art. 115 alin. (4)-(7)):** Actele normative nu justifică caracterul extraordinar și funcționează ca „legi permanente” fără aprobare parlamentară.

O Curte Constituțională onestă și independentă poate folosi aceste „elemente noi” pentru a declara neconstituționale actele normative responsabile, restabilind echitatea.

#### Inechități și discriminări: O analiză detaliată

1. **Discriminarea intergenerațională (pre- vs. post-2017):**  

   - Pensiile pre-2017 sunt stagnante, bazate pe soldele din 2009, fără actualizări conform OUG nr. 59/2017.  

   - Pensiile post-2017 beneficiază de majorările soldelor (ex. OUG nr. 26/2024, 28/2024) și de plafonarea netului (OUG nr. 114/2018), protejând majoritatea beneficiarilor de rețineri suplimentare, cu excepții limitate.  

   - CASS de 10% (Legea nr. 141/2025) diminuează doar netul pensiilor pre-2017, creând o discriminare clară, sancționabilă conform Deciziei nr. 126/2025.

2. **Inechitatea față de pensiile civile:**  

   - Creșterea punctului de pensie cu 203% (2009-2024) a permis pensionarilor civili să beneficieze de majorări substanțiale, în timp ce pensiile militare pre-2017 au rămas ancorate la valorile din 2009, fără ajustări la inflație sau actualuzari ale elementelor din baza de calcul, cum sunt soldele de grad si de funcție. 

   - Anularea indexării pentru 2024 (OUG nr. 115/2023) și prorogarea acesteia pentru 2025-2026 (Legea nr. 141/2025) contrastează cu indexările regulate din sistemul public, accentuând reducerea drastică a veniturilor din pensii, în special pentru pensiile militare pre-2017, neactualizate și neindexate.

3. **Impactul asupra drepturilor patrimoniale:**  

   - Inflația cumulată (25-30% între 2022-2025) a erodat puterea de cumpărare a pensiilor pre-2017, încălcând protecția drepturilor dobândite (art. 44, 47 alin. (2)), conform Deciziei nr. 724/2024.  

   - Lipsa actualizărilor soldelor și reținerea CASS agravează această eroziune, afectând securitatea financiară a rezerviștilor.

#### Opțiuni legale pentru combaterea inechităților

Susținătorii #ARM, activi în cadrul SAOPSN, au demarat acțiuni pentru a contesta aceste inechități, bazându-se pe principiul reevaluării constituționale.

1. **Acțiuni în contencios administrativ (art. 8 din Legea nr. 554/2004):**  

   - **Acțiuni individuale:** Rezerviștii pot contesta răspunsurile Caselor de Pensii care refuză recalcularea pensiilor cu soldele majorate (OUG nr. 26/2018, Legea nr. 296/2023) sau aplică CASS 10% (Legea nr. 141/2025). Se poate solicita ridicarea excepției de neconstituționalitate pentru OUG nr. 59/2017, OUG nr. 114/2018, OUG nr. 115/2023, Legea nr. 282/2023 și Legea nr. 141/2025, invocând discriminarea și afectarea drepturilor patrimoniale. Peste 500 de acțiuni individuale au fost depuse în 2025, cu termene la CCR în toamna 2025.  

   - **Acțiuni colective:** Asociațiile rezervistilor din SAOPSN pot iniția acțiuni reprezentând mii de rezerviști, solicitând actualizări /recalculari și sesizarea CCR. 

   - **Probe:** Răspunsuri scrise ale Caselor de Pensii, fluturași de pensie (evidențiind CASS 10% și stagnarea), rapoarte BNR/INS (inflație), decizii comparative post-2017.

2. **Petiții oficiale:**  

   - **Avocatul Poporului (art. 5 Legea nr. 233/2002):** Petițiile colective pot solicita sesizarea CCR cu obiecții a priori pentru Legea nr. 141/2025, invocând discriminarea și afectarea drepturilor la pensie. Susținătorii #ARM au depus 1.200 de petiții în 2025, cerând reevaluarea OUG nr. 59/2017.  

   - **CNCD (OUG nr. 137/2000):** Plângerile pentru discriminare intergenerațională și față de civili pot viza CASS 10% și lipsa actualizărilor soldelor. 800 de plângeri au fost depuse în 2025, cu răspunsuri preliminare CNCD în august 2025.

3. **Inițiativele susținătorilor platformei civice #ARM:**  

Participări la mitinguri, semnături pentru petiții și diverse consultări juridice în 2025 demonstrează angajamentul rezerviștilor pentru dreptate. Aceste acțiuni, inspirate de cazuri juridice anterioare, țintesc repararea inechităților prin instanțe și instituțiile esențiale ale statului.

#### Concluzii: Reevaluarea constituțională ca soluție pentru dreptate

Modificările legislative din 2017 până în 2025 au transformat pensiile militare într-un domeniu al inechităților, discriminând rezerviștii pre-2017 atât față de cei post-2017, cât și față de pensionarii civili. OUG nr. 115/2023 și Legea nr. 141/2025, prin anularea indexării pentru 2024-2026 și introducerea CASS de 10%, au accentuat reducerea drastică a veniturilor din pensii, în special pentru pensiile militare pre-2017, neactualizate și neindexate, în contrast cu creșterea de 203% a punctului de pensie civil. Principiul reevaluării excepțiilor de neconstituționalitate, susținut de Deciziile CCR nr. 724/2024 și 126/2025, oferă o bază legală robustă pentru contestarea acestor acte normative. O Curte Constituțională onestă și independentă poate restabili echitatea, declarând neconstituționale actele responsabile.

Rezerviștii, prin inițiativele susținătorilor #ARM, demonstrează că unitatea și acțiunea coordonată pot contesta un sistem legislativ defectuos. Acțiunile în contencios administrativ, petițiile către Avocatul Poporului și CNCD, și sesizările către CCR sunt pași esențiali. Recomandăm consultarea avocaților specializați în drept constituțional, completarea documentației juridice și monitorizarea PL-x nr. 540/2024, care ar putea influența strategia. Inechitățile pensiilor militare nu sunt doar o problemă financiară, ci o chestiune de respect pentru cei care au servit țara. Viitorul drepturilor rezerviștilor depinde de curajul și perseverența de a acționa acum, bazându-se pe principiul reevaluării constituționale!