Pensiile Militare: Generația Decrețeilor și o Reformă cu un Preț Dramatic

Miza ascunsă a reformelor structurale: un buget sub presiune

România se află într-o perioadă de reforme structurale intense, adesea prezentate public drept măsuri esențiale pentru modernizare și conformare europeană. 

În spatele acestor eforturi se ascunde însă o legătură indirectă, dar profundă, cu necesitatea stringentă a statului de a-și majora veniturile. Această majorare nu vine doar din creșteri de taxe, accize și impozite, ci și din reconfigurarea unor cheltuieli majore, precum cele cu pensiile. Reforma pensiilor, și în particular a pensiilor speciale – unde sunt incluse și pensiile militare – este un pilon central în această strategie.

Presiunea asupra bugetului de stat este colosală și va crește exponențial în anii următori. Motivul? Valul pensionărilor din generația "decrețeilor". Această cohortă demografică masivă, născută în perioada de boom demografic de după Decretul din 1966, ajunge acum la vârsta de pensionare. Conform estimărilor demografice, generația "decrețeilor" reprezintă aproximativ 25-30% din actuala populație activă a României, ceea ce înseamnă între 2,5 și 3 milioane de persoane care vor începe să pună presiune masivă asupra sistemului de pensii în următorii 5-10 ani.

Bugetul de stat are deja de susținut un număr considerabil de pensionari. La ora actuală, sistemul public de pensii al României susține aproximativ 5 milioane de pensionari. Adăugarea graduală a milioane de "decreței" la această cifră, într-un context în care raportul dintre salariați și pensionari este deja precar, riscă să arunce sistemul într-un dezechilibru financiar profund. 

În acest peisaj, reforma pensiilor speciale clamată public, devine nu doar o cerință a PNRR și a coaliției politice de la guvernare, ci și o manevră strategică a statului pentru a-și securiza finanțele în fața acestui tsunami demografic, pe lângă pastrarea privilegiilor sinecurilor politice, a finanțărilor partidelor politice și proiectelor guvernamentale de "dezvoltare rurala sau urbană" la care sunt abonate firmele si companiile "de casă" sau "de apartament" ale acoliților elitei politice din coaliția de guvernare.

Miza este clară: echilibrarea balanței bugetare pe termen lung, chiar și cu riscul unor măsuri nepopulare pe termen scurt.

Decizia Curții Constituționale, cerințele Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar și  presiunea demografică împing România spre o reformă inevitabilă a tuturor pensiilor, a pensiilor speciale, inclusiv a celor militare. 

Guvernul și majoritatea parlamentară au pe masă o provocare majoră: cum să împace echitatea între generații de pensionari și sustenabilitatea bugetului într-un sistem complex, fără a crea un șoc social de proporții. 

Din analizele propunerilor legislative și simulărilor efectuate la Palatul Victoria se conturează un scenariu legislativ dramatic: marea majoritate a pensiilor militare aflate în plată nu se vor majora, indiferent de soluția finală ce va fi agreată. Mai mult, pentru o parte semnificativă dintre acestea, recalcularea va duce, de fapt, la o scădere a cuantumului.

Noul cadru legislativ, care va fi, cel mai probabil, unificat pentru toate pensiile speciale, va introduce o formulă de calcul unică. Acest lucru este esențial pentru a elimina inechitățile legislative flagrante privind formulele de calcul diferite între diferite categorii profesionale pentru care exista legi speciale de calcul al pensiilor. 

La militari se militează si se va pune accent pe actualizarea componentelor specifice categoriei profesionale – cum ar fi soldele de grad și de funcție – la valorile actuale în plată. Această măsură este crucială pentru a asigura că pensia reflectă valoarea reală a veniturilor din activitate, eliminând distorsiunile create de inflație și de modificările salariale de-a lungul timpului, pentru pensiile generațiilor mai vechi de rezerviști militari, dar este oare suficient?!

Chiar și cu această actualizare, integrarea unei componente sporite de contributivitate, solicitată explicit prin PNRR, și plafonarea pensiei la nivelul bazei de calcul nete vor avea un impact major asupra cuantumului final al pensiiei recalculate sau pentru cele viitoare. Prin urmare, majoritatea pensiilor aflate în plată, în special cele stabilite în regimuri legislative mai vechi și mai permisive, vor constata o diminuare a valorii nete, în urma recalculării și aplicării prevederilor legislative luate în calcul și care vor urma a fi implementate, sub auspiciile principiului echității între generațiile de rezerviști sau pensionari stabiliți prin legi speciale. 

Experiența anului 2016 se va repeta, dar cu o nuanță importantă. Ca și atunci, pensiile recalculate la o valoare mai mică vor rămâne în plată cu cuantumul existent la momentul intrării în vigoare a noii legi. Această măsură, deși atenuează șocul imediat pentru pensionari, are o implicație pe termen lung: aceste pensii nu vor mai putea fi indexate anual conform creșterii generale a costului vieții sau a inflației, până la atingerea valorii actuale a pensiei prin indexarea viitoare a valorii recalculate. Practic, ele vor stagna la nivelul actual, în timp ce pensiile nou calculate sau cele care cresc în urma recalculării vor continua să fie indexate.

Acest mecanism este, de fapt, și scopul principal al actualului Guvern și al coaliției politice din Parlament. 

Obiectivele sunt clare la Palatul Victoria:

 * Eliminarea "inechităților" legislative sistemice prin reforma pensiilor solicitate prin PNRR de Comisia Europeană : Recalcularea uniformă și aplicarea unor principii stricte de contributivitate și plafonare vor aduce un grad mai mare de "echitate" legislativă, nu financiară, între toți pensionarii militari.

 * Reducerea cheltuielilor bugetare pe termen lung: Prin plafonarea pensiilor și prin "înghețarea", temporară sau pe termen lung, a cuantumului pentru o mare parte dintre ele, Guvernul va reuși să reducă presiunea asupra bugetului de stat, un obiectiv vital în contextul actual de austeritate și a angajamentelor din PNRR și al pensionării generației popluatiei active, denumite generic "Generația Decreței".

 * Deblocarea fondurilor europene: Îndeplinirea acestui jalon este crucială pentru accesarea tranșelor viitoare din PNRR. Fără o reformă credibilă a pensiilor speciale, România riscă să piardă finanțări esențiale.

Un paralelism cu pensiile civile: scenariul se repetă

Situația actuală din sistemul pensiilor militare nu este unică, ci se face ecoul reformelor și recalculărilor din sistemul pensiilor civile, de anul trecut. Și acolo, sub imperativul aducerii la zi a legii și al eliminării "inechităților" legislative istorice, a fost implementat un proces amplu de recalculare.

Rezultatul a fost similar: deși s-a urmărit o formulă unică și o aliniere la principii de contributivitate mai stricte, pentru o parte semnificativă dintre pensionarii civili, în special cei care beneficiau de pensii calculate sub reglementări mai vechi și posibil mai avantajoase sau în condiții speciale de muncă,  recalcularea nu a condus la o creștere, ci la o diminuare a cuantumului inițial. Soluția adoptată a fost, de asemenea, menținerea în plată a cuantumului existent, mai avantajos, dar cu blocarea indexării viitoare până la atingerea valorii actuale de către pensia recalculată prin integrarea viitoarelor indexări sau majorări.

Dincolo de Echitate: o strategie bugetară cinică a statului

În final, dincolo de retorica oficială privind "eliminarea inechităților legislative între generații de pensionari", adevărata miză a coaliției politice de guvernare, prin astfel de reforme, este una pragmatică și financiară. 

Prin invocarea imperativului constituțional al contibutivității și a cerințelor PNRR, se creează un cadru legitim pentru modificări legislative fundamentale. Adevăratul obiectiv nu este neapărat creșterea pensiilor sau un beneficiu direct pentru toate generațiile de pensionari, ci o cerință de sustenabilitate si reechilibrare a bugetului de pensii în favoarea statului.

O formulă unică de calcul și invocarea principiului contributivității, prin recalcularea tuturor pensiilor, plafonarea, impozitarea și noua metodă de indexare vor face, în esență, un singur lucru: vor îngheța pensiile actuale și vor schimba modul de calcul al celor viitoare. 

Acest lucru va asigura un sistem relativ de sustenabilitate financiară pentru stat, diminuând presiunea asupra bugetului, având în vedere "proiecțiile" bugetare viitoare, mai ales că, în următorii ani, generația activă a "decrețeilor" se va pensiona. Această generație numeroasă ar putea pune o presiune fără precedent pe bugetul de pensii, iar reformele actuale reprezintă o încercare de a pregăti terenul pentru acest val demografic, asigurând că statul își poate susține obligațiile externe pe termen lung, chiar dacă acest lucru vine cu prețul unor ajustări dureroase pentru pensionarii actuali.