2011 vs. 2016 vs. 2027: O Analiză a Reformelor Pensiilor Militare din România

Situația pensiilor militare în România a fost și rămâne un subiect plin de incertitudine, marcat de schimbări legislative majore în 2011 și 2016. Aceste reforme au avut un impact profund asupra rezerviștilor, iar acum, în perspectiva anului 2027, se profilează noi potențiale modificări.

2011: Trecerea la Contributivitate și Impactul Asupra Pensiilor

Anul 2011 a reprezentat un moment de cotitură pentru pensiile militare. Pe fondul crizei economice, acestea au fost transformate în pensii contributive prin Legea nr. 119/2010. Această decizie, susținută de Curtea Constituțională a României (CCR) ca fiind constituțională în contextul situației economice precare, a dus la diminuarea semnificativă a multor pensii. Principalul motiv de nemulțumire a fost faptul că nu s-a păstrat cuantumul mai avantajos, lăsând mulți rezerviști cu venituri mult reduse.

Deși trecerea la sistemul contributiv a adus diminuări inițiale pentru majoritatea militarilor, este important de menționat că, pentru pensiile calculate în baza unor punctaje, au existat majorări anuale de punct de pensie și indexări cu rata inflației până în 2016. Aceste majorări, aplicate la nivel național, au determinat o creștere a valorii tuturor pensiilor calculate pe sistemul contributiv, inclusiv cele ale rezerviștilor militari care fuseseră deja transformate în pensii pe bază de punctaj. Aceasta a atenuat parțial impactul inițial al diminuărilor din 2011 pentru o parte dintre beneficiari.

2016: Revenirea la Calculul Procentual și Principiul Pensiei mai Favorabile

Ulterior, prin Legea nr. 223/2015, s-a revenit la un sistem de calcul bazat pe un procent din baza de calcul (solde brute și alte elemente salariale). Un aspect crucial al acestei legi a fost introducerea principiului pensiei mai favorabile beneficiarului. 

La recalculare, aproape 70% dintre rezerviștii militari au rămas în plată cu cuantumul contributiv, dacă acesta era mai avantajos decât cel rezultat din noul calcul procentual. 

Acest lucru a fost valabil mai ales pentru cei ieșiți la pensie anterior anului 2016. Practic, pensia contributivă, deși criticată inițial, a protejat mulți rezerviști de o nouă diminuare a veniturilor, asigurând că beneficiau de cuantumul cel mai avantajos disponibil. Acesta nu a fost o recalculare "necontributivă" în sensul anulării, ci o comparație și menținere a valorii celei mai mari.

2027: Noi Orizonturi și Provocări Legislative

Pe măsură ce planul de reformă bugetară este în plină analiză, iar în perioada 2025 - 2026 este declarată "înghețarea" veniturilor din pensii și salarii, ne apropiem de anul 2027, unde discuțiile despre o nouă reformă a pensiilor militare devin tot mai intense, alimentate de situația bugetară fragilă invocată de guvernanți. Îngrijorarea că s-ar putea repeta scenariul din 2011, cu noi diminuări ale pensiilor, este legitimă.

Variantele de lucru aflate în discuție în prezent includ  și un calcul dual: atât pe contributivitate, cât și pe baza unui calcul procentual, cu o plafonare la 85% din media anumitor venituri ce vor face parte din baza de calcul, din ultimii 5 ani de activitate.

 * Calculul pe bază de Contributivitate:

   * Avantaje: Pentru unii rezerviști, în special cei cu vechime mare pe parcursul carierei, pensia calculată pe contributivitate ar putea fi mai avantajoasă decât cea actuală și cu un nivel de predictibilitate avantajos si pentru viitorii pensionari militari. Aceasta ar putea duce la o creștere a pensiilor pentru o parte din beneficiari. Acest model este, de asemenea, favorizat de Comisia Europeană pentru sustenabilitate.

   * Dezavantaje: Ar putea duce la diminuări pentru alți rezerviști, în special cei care nu au avut o bază de calcul contributivă consistentă sau care au beneficiat de sporuri mari neincluse în baza de calcul contributivă. Ar necesita o clarificare a modului de calcul al punctajului pentru perioadele anterioare anului 2011.

 * Calculul Procentual:

   * Avantaje: Păstrează specificul profesiei militare și ar putea asigura pensii decente pentru cei care nu ar beneficia semnificativ de pe urma contributivității. Poate fi mai ușor de înțeles și de administrat pentru unii.

   * Dezavantaje: Necesită o bază de calcul clar definită și un procentaj adecvat, dar și dezavantajul unei plafonari arbitrare și neuniforme fată de alte categorii profesionale. Este adesea criticat pentru lipsa de "contribuție reală" la bugetul de pensii civil, motiv invocat de politicieni și uniformizarea impusă prin PNRR-ul UE.

Decizia CCR 724/2023 și impactul asupra calculului procentual:

Decizia 724 a Curții Constituționale a României, deși nu a invalidat în totalitate Legea 223/2015, a subliniat anumite aspecte de neconstituționalitate legate de modul de calcul al pensiilor militare, în special referitor la baza de calcul și la neincluderea tuturor elementelor salariale. Această decizie creează o presiune pentru modificarea Legii 223/2015 și, implicit, a modului de calcul procentual.

Până când Decizia 724 va fi invalidată de o altă decizie a CCR (sau prin modificări legislative care să o respecte), orice reformă care implică calculul procentual trebuie să țină cont de obiecțiile ridicate de Curte. Aceasta înseamnă că o simplă revenire la formula anterioară anului 2011, sau o păstrare a formei actuale a Legii 223/2015, fără ajustări, este improbabilă.

Concluzie: Riscul Repetării Scenariului din 2011

Istoria "reformelor" pensiilor militare în România demonstrează o pendulare între principiile contributivității și specificului profesiei. Anul 2011 a adus șocul contributivității, în timp ce 2016 a încercat să echilibreze situația prin reintroducerea calculului procentual și, esențial, prin principiul favorabilității.

Totuși, perspectivele pentru 2027 nu exclud posibilitatea repetării scenariului din 2011. Având în vedere precedentul din 2011 și presiunile bugetare, există un risc real ca o nouă modificare a modului de recalculare a pensiilor militare să determine o diminuare a acestora, fără a se mai tine cont de principiul cuantumului pensiei cel mai avantajos. 

O astfel de abordare ar ignora principiul pensiei mai favorabile aplicat în 2016 și ar putea genera un nou val de nemulțumiri și contestări în instanță.

Orice soluție viitoare trebuie să respecte deciziile CCR (inclusiv Decizia 724) și să asigure sustenabilitatea financiară pe termen lung, fără a genera noi inechități sau a diminua nejustificat drepturile câștigate ale rezerviștilor militari. 

Transparența și dialogul real cu reprezentanții militarilor vor fi esențiale în acest proces complex.