Pensiile militare și lecția Constituției

CCR pune capăt supraimpozitării, dar ce urmează?

Decizia Curții Constituționale a României (CCR) nr. 724/2024 reprezintă un moment de referință în ceea ce privește statutul militarilor și al pensiilor militare în societatea românească. Publicată în Monitorul Oficial, această hotărâre stabilește clar că supraimpozitarea progresivă a pensiilor militare este neconstituțională, punând astfel capăt unei politici fiscale abuzive.

Începând cu luna februarie 2025, pensiile militare și cele ale magistraților vor fi impozitate doar cu 10% pentru partea care depășește plafonul neimpozabil de 3.000 de lei. Cu toate acestea, marea întrebare rămâne: va decide Guvernul să restituie sumele reținute ilegal în 2024 și în ianuarie 2025?

---

CCR: "Pensiile militare nu pot fi tratate ca venituri obișnuite"

Decizia CCR nu doar că anulează supraimpozitarea, ci și reconsideră fundamental statutul pensiilor militare. 

De-a lungul anilor, acestea au fost tratate ca o „Cenușăreasă” a sistemului de pensii speciale, fiind supuse unor restricții și măsuri fiscale mai dure decât altele.

CCR invocă art. 118 din Constituție, care stabilește că "armata este garantul democrației constituționale", și reafirmă că pensiile militarilor nu sunt privilegii, ci drepturi ce derivă din specificul serviciului militar.

Punctele-cheie ale deciziei (art. 43, 45 și 97-107) sunt revelatoare:

Analiza articolelor 43 și 45: De ce nu se justifică supraimpozitarea?

• Art. 43: CCR explică faptul că militarii și-au plătit toate contribuțiile legale în timpul activității, astfel încât impozitarea suplimentară a pensiilor nu poate fi justificată prin argumentul echității fiscale. Orice supraimpozitare ar fi, de fapt, o penalizare retroactivă, contrară principiului securității juridice.
• Art. 45: Curtea reiterează că pensia militară nu este un privilegiu, ci o măsură de protecție pentru cei care au fost supuși unor restricții severe în carieră (interdicția de a avea alte venituri, restricții privind libertatea de exprimare etc.). Supraimpozitarea ar fi o încălcare a drepturilor constituționale, transformând un drept recunoscut în mod legal într-o povară financiară artificială.

Punctele 97-107: Argumentația CCR împotriva supraimpozitării

• Art. 97-100: Nu există temei pentru impozitare progresivă sau excesivă. Militarii au contribuit la sistemul fiscal pe parcursul carierei lor, iar pensia nu poate fi transformată într-un instrument de echilibrare a bugetului.
• Art. 101-102: CCR subliniază că pensiile militare nu sunt venituri obișnuite, ci compensații pentru restricțiile și interdicțiile impuse carierei militare.
• Art. 103-105: Supraimpozitarea este neconstituțională. Orice încercare de a reintroduce o astfel de măsură ar contraveni principiului egalității și stabilității drepturilor patrimoniale.
• Art. 106-107: Orice viitoare tentativă de supraimpozitare a pensiilor militare va fi neconstituțională. Aceasta este o barieră clară în fața oricărei inițiative legislative similare.

---

Va respecta Guvernul această decizie sau urmează „mutarea” guvernului prin ordonanțe?

Deși CCR a pus capăt supraimpozitării, "mingea" este acum în terenul Guvernului. 

Ce opțiuni are?

1. Aplicarea imediată a deciziei și eliminarea supraimpozitării progresive. Aceasta ar fi singura variantă constituțională și corectă față de rezerviști.
2. Restituirea sumelor reținute ilegal în 2024 și ianuarie 2025. Acest punct este esențial, iar lipsa unei soluții rapide ar putea genera un val de procese împotriva statului.
3. O nouă „mutare” legislativă prin ordonanță de urgență. Guvernul ar putea încerca să ocolească decizia CCR prin artificii juridice, așa cum s-a mai întâmplat în trecut.

Dacă se va alege calea respectării principiilor constituționale sau a ingeniozității fiscale rămâne de văzut. Cert este că, după această decizie, pensiile militare nu mai pot fi tratate ca un simplu element de echilibru bugetar.

---

Un test pentru democrația românească

Decizia CCR nu este o victorie juridico-constitițională pentru militari, ci un test pentru respectarea statului de drept în România și a prevederilor constituționale în litera și spiritul Constituției României.

Dacă politicienii vor încerca să ignore sau să „adapteze” această hotărâre prin artificii legislative, atunci se va dovedi că problema nu a fost niciodată despre echitatea fiscală, ci despre voința de a lovi în anumite categorii socio-profesionale care sunt "limitate" legislativ să se asocieze în structuri sindicale si "răspundă" prin greve la persecuția și diminuarea financiară a drepturilor salariale și pensiilor stabilite anterior prin legi organice și statutele profesionale.

Rămâne de văzut dacă Guvernul va alege calea legalității și a respectului față de militari, sau dacă va încerca o nouă schemă de impozitare sub altă formă, generalizată la toate categoriile socio-profesionale, dupa ce a fost experimentată neconstituțional pe militarii rezerviști. 

Indiferent de decizie, un lucru este clar: CCR, abia acum, prin interpretarea corectă a prevederilor constituției a pus capăt unei injustiții față de militari, iar orice încercare de ocolire a acestei hotărâri va avea consecințe politice, juridice și sociale majore.