Rezerviștii militari : inechități și propuneri

O analiză și concluzii în contextul unei teme de cercetare privind: 

Analiza Strategică și Propuneri Legislative pentru Reintegrarea și Asigurarea Echității Drepturilor Rezerviștilor Militari în România, urmată de Masuri legislative și complementare, dar si de Recomandări pentru Președintele ales si viitorul Prim Ministru.

(...)Eliminarea acestei schisme și reconstruirea unei relații bazate pe respect reciproc, solidaritate și încredere sunt esențiale pentru vitalitatea corpului rezerviștilor militari și, implicit, pentru capacitatea de apărare și securitate națională a României. 

Raportul analizează impactul acestor reforme, identificând cauzele crizei și propunând soluții pentru refacerea încrederii și consolidarea sistemului de apărare.

• Rezerviștii militari se confruntă cu inechități sistemice și o percepție de persecuție, generate de modificări legislative frecvente și arbitrare care creează discriminare intergenerațională și diminuează recunoașterea valorii gradului militar.

• Lipsa protecției juridice comparativ cu magistrații,  împreună cu restricțiile constituționale necompensate adecvat, alimentează sentimentul de sacrificiu nerecunoscut, în ciuda unor decizii ale Curții Constituționale.

• Aceasta duce la o ruptură între rezerviști și structurile active, amplificată de o percepție a politizării excesive în conducerea Ministerului Apărării.

• Rezerviștii militari se confruntă cu lipsă de sprijin din partea militarilor activi și a conducerii, ducând la inechități și demotivare.

• Soluțiile propuse includ reprezentarea instituționalizată a rezerviștilor la nivel guvernamental și măsuri legislative pentru recalcularea pensiilor și crearea unui fond dedicat acestora.

• Decizia CCR nr.724/2024 protejează pensiile militare ca drept patrimonial, limitând intervenția legiuitorului în reducerea acestora.

• Respectarea strictă a acestei decizii, precum și a jurisprudenței CEDO, este esențială.

• Corpul rezerviștilor militari români suferă de o criză de coeziune profundă, cauzată de diviziuni interne, diferențe politice, generaționale și profesionale, exacerbate de modificări legislative arbitrare, în special în domeniul pensiilor.

• Această fragmentare reprezintă o vulnerabilitate strategică majoră pentru securitatea națională, afectând loialitatea și motivația rezerviștilor.

• Legislația pensiilor militare românești a fost marcată de modificări frecvente și contradictorii, generând incertitudine juridică.

• Recalcularea pensiilor a fost considerată insuficientă, iar modificări ulterioare aduse Legii 223/2015, precum OUG 59/2017 și Legea 559/2024 - trimisă la promulgare, dar contestată la CCR și declarată neconstituțională, au fost percepute ca arbitrare și oportuniste, subminând încrederea rezerviștilor în angajamentele statului.

• Politicile de pensii sunt dictate de ciclurile electorale, nu de analiza pe termen lung a impactului asupra militarilor și securității naționale, erodând astfel credibilitatea instituțiilor.

Președintele țării, în calitate de Comandant Suprem al Armatei, și viitorul Prim-Ministru au responsabilitatea istorică de a iniția și susține aceste reforme, transformând respectul față de rezervistul de azi în garanția loialității militarului de mâine.

Raportul de cercetare integral:

https://drive.google.com/file/d/1P_8Hpj1kPdytmeehVf17RHHUzuOYdRd9/view?usp=drivesdk