blogul lui Beji

  Editorial: Discursul unui p remier care onorează prin vorbe și trădează prin fapte Astăzi, de Ziua Forțelor Terestre, șeful Guvernului a rostit un discurs emoționant, încărcat de simboluri și cuvinte mari: recunoștință, mândrie, loialitate, sacrificiu.  A vorbit despre „ambasadorii României” în teatrele de operații internaționale, despre nopți nedormite, despre devotament și curaj, despre uniforma care nu e doar un simbol, ci o poveste de viață și sacrificiu. Și totuși, același înalt demnitar care astăzi împarte elogii, este cel care, prin faptele sale de zi cu zi, demonstrează că respectul față de militari este doar de fațadă.  În realitate, militarii activi, în rezervă sau retragere sunt constant lăsați pe ultimul loc în lista de priorități a guvernului. Declarațiile de susținere nu s-au transformat în politici coerente sau în alocări bugetare reale. Promisiunile asumate public rămân neonorate, iar realitatea din teren vorbește despre amânări, tăieri și lipsă de viz...

(...) legea devine tot mai greu de înțeles — dar, mai grav, ea este tot mai ușor de  folosit împotriva  celor pentru care ar trebui să funcționeze: cetățenii. (...) cetățeanul începe să simtă că nu mai trăiește într-un stat de drept, ci într-un stat de  drepturi rezervate . (...)   cele mai periculoase efecte ale acestui haos legislativ sunt interpretarea neunitară a legilor și lipsa predictibilității legislative.  Mai multe legi, mai puțină dreptate Motto: „Summum ius, summa iniuria” – Cicero Într-o țară în care legile se înmulțesc mai repede decât protestele și ordonanțele de urgență se emit mai des decât se repară spitalele, dreptatea pare să fi fost evacuată în liniște din discursul public.  Ne sufocăm sub avalanșe normative, deseori scrise în grabă, prost formulate, contradictorii și greu de aplicat. Nu doar că legea devine tot mai greu de înțeles — dar, mai grav, ea este tot mai ușor de folosit împotriva celor pentru care ar trebui să funcționeze...

Când un proiect de lege adoptat în unanimitate, stipulează în expunerea de motive sintagma „NU este cazul” în ceea ce privește impactul economic sau financiar, dar și efectele asupra legislației, știm deja că e vorba de rezerviștii militari.  O categorie profesională, un corp de armată care a servit cu loialitate statul român, rezerviștii militari sunt din nou trecuți în plan secund, camuflați în indiferență legislativă, sub pretextul festiv al inițiativei  „ 2025 – Anul rezervistului militar ” .  Sună frumos, festiv, național.  În realitate? Doar un nou proiect de lege ambalat patriotic. În loc de recunoaștere concretă, în loc de aplicarea integrală a Legii 223/2015 privind pensiile militare — o lege care nici măcar nu a fost aplicată vreodată în forma sa originală — sau promulgarea Legii 559/ 2024 pentru completarea Legii pensiilor militare, rezerviștii primesc încă un document decorativ. Fără niciun impact financiar. Fără nicio reparație. Fără nimic. Doar un „an...

O criză imaginară: rezervistul ca inamic simbolic Un val de articole de presă și poziții oficiale au adus în atenția publicului situația câtorva sute de militari români în rezervă care, după încheierea activității au semnat contracte cu companii internaționale de securitate active în diferite colțuri ale lumii.  Din punct de vedere legal, această practică este perfect legitimă și nu contravine nici legislației românești, nici normelor NATO.  Cu toate acestea, discursul public al reprezentanților politici al unui stat eșuat nu s-a axat pe legalitate, ci pe o narativă insinuantă: cine sunt acești oameni, ce valori au și pe cine susțin? Într-un exercițiu de manipulare mediatică, rezervistul militar a fost reactivat în imaginarul colectiv nu ca profesionist sau veteran, ci ca un potențial trădător al unei pseudo-democrații, reprezentată doar de elita politică și media aservită acesteia, abonată la banii din bugetul de stat. Printr-o interpretare tendențioasă, disciplina sa devin...

Consultările Băncii Mondiale privind Sistemul Pensiilor Militare Banca Mondială a efectuat o serie de consultări cu părțile interesate pentru a solicita opiniile acestora asupra sistemului pensiilor militare din România și a transmis un raport autorităților române. Echipa Băncii Mondiale s-a întâlnit cu reprezentanți ai mai multor grupuri profesionale, inclusiv personal militar, polițiști, angajați din penitenciare, servicii de informații și comunicații speciale. Limitările prezentului  raport  : în prezentul raport sunt analizate mai multe scenarii. Analizele au la bază date furnizate Băncii Mondiale de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. Întrucât datele primite au avut limitări, au fost necesare anumite ipoteze care sunt descrise în anexa la raport. Prezentul raport  este un produs realizat de personalul Băncii Mondiale. Constatările, interpretările și concluziile prezentate în această lucrare nu reflectă în mod necesar opiniile directorilor executivi ai...