România între dictatură și democrație vs. Referendumul decizional

Dictatura nu se instalează împotriva voinței tale, ci cu complicitatea indiferenței tale

Anularea recentă a alegerilor prezidențiale din România, orchestrată printr-o combinație de decizii ale Guvernului, Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și Curții Constituționale a României (CCR), reprezintă o amenințare directă la adresa democrației. 

Această situație nu este doar un atac asupra principiilor fundamentale ale statului de drept, ci și un semnal de alarmă că țara noastră riscă să alunece spre o formă modernă de dictatură. Nu dictatura militară sau totalitarismul clasic, ci o „neo-dictatură” a unor instituții care acționează fără un control real și care își asumă roluri dincolo de limitele lor constituționale.

Problema centrală: un dezechilibru între puterile statului

Actuala criză politică și instituțională din România este alimentată de mai multe disfuncționalități:

1. Supremația absolută a CCR: Curtea Constituțională, creată inițial ca un garant al echilibrului între puterile statului, și-a depășit rolul. Deciziile acesteia sunt definitive și obligatorii, fără posibilitatea unei revizuiri sau contestări, nici măcar de către Parlament – puterea legislativă și reprezentativă supremă a poporului.
2. Intervenția CSAT în procese politice: CSAT, care ar trebui să aibă un rol strict legat de securitatea națională, a devenit un actor politic, cu influență în domenii care depășesc atribuțiile sale. Aceasta reprezintă o periculoasă subminare a separației puterilor.
3. Dominarea executivului de o coaliție politică „hibridă”: Coalițiile politice formate între partide cu doctrine opuse – construite exclusiv pentru menținerea la putere – au slăbit încrederea publicului în democrație. În loc să funcționeze ca un mecanism care să reprezinte interesul cetățenilor, executivul a devenit un instrument de control, justificându-și acțiunile prin invocarea „situațiilor de urgență” sau a „interesului național”.

Soluții și modificări constituționale pentru remedierea situației

Pentru a restabili echilibrul între puterile statului și a preveni derapajele autoritare, este imperativ să propunem și să implementăm o serie de modificări constituționale și legislative:

1. Limitarea atribuțiilor CCR și introducerea unui mecanism de control democratic

CCR nu ar trebui să fie o entitate absolută, mai presus de voința democratică a poporului. Pentru a corecta acest dezechilibru:

• Revizuirea deciziilor CCR de către Parlament: Este necesară modificarea Constituției astfel încât Parlamentul să poată revoca sau revizui deciziile CCR, în domenii sensibile, precum legiferarea sau organizarea alegerilor. Aceasta ar putea fi realizată printr-un vot calificat (de exemplu, două treimi din totalul parlamentarilor), pentru a preveni abuzurile.
• Mandat limitat pentru judecătorii CCR: Introducerea unui mandat unic de maximum 5 ani, fără posibilitatea reînnoirii, pentru a reduce riscul influențelor politice asupra judecătorilor constituționali.
• Răspundere instituțională: Judecătorii CCR ar trebui să răspundă disciplinar sau chiar penal în caz de abuzuri sau decizii care încalcă drepturile constituționale ale cetățenilor.

2. Reducerea influenței CSAT în procesul decizional politic

CSAT ar trebui să fie limitat la funcțiile sale originare, legate de securitatea națională, fără a se implica în chestiuni politice. Această intervenție ar putea fi reglementată prin:

• Introducerea unui amendament constituțional care să restricționeze clar domeniile de competență ale CSAT.
• Eliminarea posibilității ca deciziile CSAT să aibă caracter obligatoriu pentru alte instituții, cu excepția celor strict militare sau de securitate.

3. Reforma sistemului electoral și garantarea suveranității poporului

• Interzicerea anulării alegerilor fără un referendum: Constituția ar trebui modificată pentru a specifica că orice anulare sau amânare a alegerilor generale trebuie aprobată de cetățeni printr-un referendum.
• Crearea unui mecanism de supraveghere civică a alegerilor: Comisii independente formate din experți și reprezentanți ai societății civile ar putea monitoriza procesele decizionale legate de organizarea alegerilor.

4. Introducerea unui referendum decizional pentru modificările propuse

Pentru ca aceste reforme să fie implementate, este necesar un referendum decizional care să includă întrebări precum:

• „Sunteți de acord ca Parlamentul să poată revizui deciziile CCR?”
• „Sunteți de acord ca atribuțiile CSAT să fie limitate strict la securitatea națională?”
• „Sunteți de acord ca anularea alegerilor să fie posibilă doar prin referendum?”

România între dictatură și democrație

Acest moment critic din istoria României necesită o reacție fermă din partea cetățenilor. Neo-dictatura, care se conturează prin acumularea excesivă de putere de către CCR, justiție și o coaliție executivă artificială, este o amenințare la adresa viitorului democratic al țării. Soluțiile propuse nu sunt simple, dar sunt esențiale pentru a restabili echilibrul și pentru a proteja suveranitatea poporului.

Așa cum spunea Benjamin Franklin, „Cei care renunță la libertatea esențială pentru a obține o siguranță temporară nu merită nici libertatea, nici siguranța.” 

Indiferența nu este o opțiune. 

Fie alegem să acționăm acum, fie acceptăm ca democrația să devină o relicvă istorică în România.