Puterea exemplului

Puterea exemplului – un imperativ în gestionarea crizei politico-economice și financiare în care se află țara noastră

Criza politico-economică și financiară în care ne aflăm impune o resetare fundamentală a priorităților naționale, dar mai ales o demonstrație clară a responsabilității din partea celor care conduc destinele țării. 

În acest context, noul Guvern are datoria de a deschide un dialog transparent și constructiv cu toate categoriile afectate, inclusiv organizațiile sindicale și structurile asociative ale rezerviștilor militari și polițiștilor. 

Deciziile privind eventualele prorogări, reduceri sau ajustări bugetare trebuie să fie echilibrate, echitabile și, mai presus de toate, să transmită un mesaj clar: clasa politică își asumă sacrificiile înainte de a le cere cetățenilor să facă același lucru.

Unul dintre reproșurile frecvent adresate decidenților este incapacitatea de a înțelege mesajul transmis de cetățeni prin vot. 

Alegerile prezidențiale și parlamentare recente au arătat că oamenii sunt sătui de lipsa de transparență, de prioritizarea intereselor personale și de grup politic, și de perpetuarea unui sistem în care legile sunt aplicate cu dublu standard: pentru „clasa de rând” și pentru „elita politică”. 

Lipsa respectului față de legi și instituții, dar și devalizarea bugetului național, este poate cea mai gravă acuză ce planează asupra clasei politice actuale, alimentând un sentiment tot mai pronunțat de neîncredere.

În acest context, orice măsuri de austeritate care afectează direct populația, militarii și polițiștii trebuie să fie precedate de măsuri cu puternic caracter simbolic, dar esențiale, care să demonstreze că sacrificiul pornește și este asumat de la vârful decidenților politici dar și al puterilor executive, legislative și al administrației prezidențiale. 

Un exemplu concret și care se impune urgent, de măsuri preconizate a fi legiferate prin ordonanța austerității, ar putea fi:

1.Prorogarea decontărilor pentru campaniile electorale până la 31 decembrie 2026;

2.Suspendarea finanțării partidelor politice din bugetul de stat pentru aceeași perioadă;

3.Prorogarea aplicării punerii în plată a pensiilor speciale pentru parlamentari, primari și președinți de consilii județene până la finalul anului 2026;

4.Prorogarea până la 31 decembrie 2026 a punerii în plată a restanțelor rezultate din hotărârile judecătorești definitive obținute doar de magistrați, atât timp cât restanțele similare sau legiferate, către militari și polițiști rămân neacordate și prorogate de ani de zile. Această măsură nu vizează subminarea drepturilor magistraților, ci restabilirea echilibrului între toate categoriile de personal aflate în aceeași situație juridică. Este inacceptabil ca unele categorii să beneficieze de plăți prioritar, în timp ce altele continuă să fie amânate ani la rând.

Această măsură are rolul de a asigura echitatea în tratamentul categoriilor profesionale și de a elimina percepția că există un dublu standard în aplicarea hotărârilor judecătorești definitive sau a compensațiilor și indexărilor legiferate.

În paralel, Guvernul ar trebui să elaboreze un calendar unitar și transparent pentru plata tuturor restanțelor, indiferent de categoria profesională, astfel încât să fie respectate principiile de egalitate și legalitate.

Alte recomandări pentru reducerea cheltuielilor și optimizarea aparatului guvernamental

Pe lângă măsurile propuse, noul Guvern ar putea adopta următoarele politici pentru a reduce cheltuielile publice și a eficientiza administrația:

1. Reducerea și comasarea ministerelor

Comasarea ministerelor cu atribuții similare pentru a elimina suprapunerea de competențe. Exemple:

Fuzionarea Ministerului Economiei cu Ministerul Energiei.

Integrarea Ministerului Mediului în cadrul unui Minister extins al Dezvoltării și Infrastructurii.

Limitarea numărului de secretari de stat la maximum 1-2 per minister.

2. Reorganizarea agențiilor guvernamentale

Audit independent pentru identificarea agențiilor care dublează atribuțiile altor structuri sau care nu produc rezultate clare.

Comasarea sau desființarea agențiilor guvernamentale inutile și integrarea funcțiilor lor în ministere.

Eliminarea posturilor create artificial pentru angajări politice și reducerea personalului din agențiile de stat supradimensionate.

3. Reforma administrativ-teritorială

Reducerea numărului de județe prin comasare, de exemplu, trecerea de la 41 de județe la 8-10 regiuni administrative mai mari, cu scopul de a reduce birocrația și cheltuielile de funcționare.

Limitarea numărului de consilieri locali și județeni, cu o ajustare în funcție de populație și resurse.

Digitalizarea administrației publice pentru reducerea cheltuielilor cu personalul auxiliar.

4. Reforma companiilor de stat

Introducerea unui management profesionist prin concursuri transparente, eliminând numirile politice.

Privatizarea sau lichidarea companiilor de stat care înregistrează pierderi constante și nu au un rol strategic.

Limitarea salariilor și a bonusurilor în companiile de stat la un nivel proporțional cu performanța financiară.

5. Reducerea cheltuielilor guvernamentale generale

Reducerea bugetelor pentru deplasări externe, achiziții de bunuri de lux și alte cheltuieli neesențiale.

Standardizarea salariilor în sectorul public, eliminând inechitățile și beneficiile nejustificate.

Introducerea unui plafon maxim de cheltuieli pentru toate instituțiile publice, corelat cu veniturile reale.

6. Transparență și control bugetar

Publicarea trimestrială a cheltuielilor fiecărui minister și agenție, pentru creșterea transparenței.

Introducerea unor criterii stricte de evaluare a performanței pentru instituțiile publice, cu bugete ajustate în funcție de rezultate.

Aceste măsuri nu doar că ar reduce presiunea asupra bugetului de stat, dar ar și transmite un mesaj puternic cetățenilor: Guvernul este angajat într-un efort real de reformare și de eliminare a risipei. Mai mult, ele ar contribui la reducerea corupției și a influenței politice în administrația publică, recâștigând astfel încrederea populației.

Aceste măsuri ar reprezenta nu doar un act de solidaritate, ci și un prim pas în recâștigarea încrederii populației. De asemenea, restructurarea ministerelor și agențiilor și companiilor de stat supraaglomerate, în care sinecurile politice au devenit regula, ar putea elibera resurse importante care să fie redirecționate spre sectoare esențiale precum sănătatea, educația și apărarea.

Nu este suficient să cerem cetățenilor să suporte povara unei crize. Exemplul trebuie să vină de sus, de la cei care au responsabilitatea conducerii și care, prin gesturi simbolice, pot demonstra că sunt cu adevărat în slujba interesului public. Fără acest exemplu, orice măsură de austeritate va fi percepută ca o nedreptate și nu va face decât să adâncească prăpastia dintre cetățeni și cei care îi conduc.

Criza actuală nu este doar economică sau politică, este o criză de încredere, iar această încredere nu poate fi recâștigată decât prin acțiuni concrete, curajoase și transparente. Puterea exemplului trebuie să devină fundamentul oricărei decizii guvernamentale.