Ignoranța clasei politice și radicalizarea rezerviștilor militari

Ignoranța criminală a clasei politice și radicalizarea rezerviștilor militari între frustrare, neglijența autorităților și propagandă 

În ultimele zile diferite articole de presă și dezbateri televizate, au citat un raport oficial declasificat al CSAT care a adus în atenția publicului un fenomen îngrijorător care a polarizat societatea românească: "infiltrarea" grupurilor profesionale de pe rețelele sociale și utilizarea acestora ca platforme de propagandă și manipulare, într-un război hibrid cu diferiți "actori statali" .

În cadrul acestei dinamici de polarizare a societății, se află pe lângă diferite partide politice sau grupuri ale românilor din diaspora și comunitățile rezerviștilor militari, o categorie profesională esențială, dar neglijată de autorități și clasa politică. 

În loc să fie recunoscuți și sprijiniți pentru contribuțiile și pentru constrângerile sau limitările de drepturi civile pe timpul carierei militare, rezerviștii s-au confruntat, de-a lungul anilor, cu marginalizare, inechități între diferite generații de rezerviști militari, lipsa programelor de reintegrare socială și o ignorare aproape totală a problemelor lor de către ministerele de resort din cadrul sistemului național de apărare și siguranță națională. 

Rezultatul? Frustrarea și nemulțumirea au devenit fertile pentru radicalizare sau manipulare, iar acest sentiment legitim a fost transformat într-o armă, într-un război hibrid care a destabilizat din temelii societatea românească.

Frustrarea rezerviștilor prin ignoranța clasei politice – un teren fertil pentru radicalizare

Radicalizarea mesajelor din grupurile de rezerviști de pe rețelele sociale nu este un fenomen recent. 

Ea s-a coagulat în ultimii zeci de ani de nemulțumire și dezamăgire cauzate de faptul că autoritățile au ignorat apelurile lor pentru sprijin și susținere. 

Abandonul statului, modificări legislative repetate privind compensațiile legiferate anterior atât din statutele profesionale cât și din legislația salarizării și pensiilor militare, inechitățile dintre diferite generații de rezerviști, lipsa unor programe coerente de reconversie profesională sau comunicarea deficitară au creat un gol imens între rezerviști și reprezentanții politici ai statului, pe care l-au servit sub jurământ.

Această stare de fapt nu doar că a fost ignorată de politicieni și autorități, ci a fost și exploatată și de actori statali externi.

Cei interesați să alimenteze tensiunile sociale și politice au preluat nemulțumirile rezerviștilor și le-au transformat în muniție pentru destabilizarea țării. 

În acest sens, grupurile de pe rețelele sociale au devenit nu doar locuri de exprimare a frustrărilor, ci adevărate câmpuri de luptă ale radicalizării și manipulării informaționale.

Efectele abandonului statului: o categorie profesională vulnerabilizată și în proces de radicalizare

Pentru mulți rezerviști, perioada de după încheierea carierei militare a fost marcată de dificultăți economice, recalificări forțate și o tranziție dificilă către o viață civilă pentru care nu au fost pregătiți. 

Statul, care ar fi trebuit să le fie aproape, a lipsit aproape complet din acest proces.

În lipsa unor soluții clare, această categorie profesională a devenit o țintă ideală pentru manipulare. 

Radicalizarea nu a fost o alegere, ci mai degrabă rezultatul unui sentiment de abandon și trădare. Din păcate, cei care au preluat controlul asupra acestor frustrări au utilizat situația pentru a amplifica diviziunile interne și polarizarea societății românești. 

Un atac hibrid care nu s-a încheiat

Situația actuală este una de o gravitate majoră. Radicalizarea rezerviștilor și utilizarea nemulțumirilor lor ca arme într-un atac hibrid reprezintă doar vârful aisbergului. 

Acest atac ca parte a războiului hibrid, care a destabilizat profund România, este departe de a se fi încheiat. Mai mult, lipsa unui dialog real, a unor măsuri eficiente din partea autorităților perpetuează o radicalizare majoră.

Parlamentul și guvernul prin ministerele de resort din cadrul sistemului național de apărare și siguranță națională, dar și celelalte instituții competente trebuie să ia măsuri urgente și să inițieze un dialog cu reprezentanții structurilor asociative ale rezerviștilor militari. 

Ignorarea acestor semnale nu doar că amplifică problema, dar permite ca manipularea și dezinformarea să continue nestingherite.

Un apel la responsabilitate și dialog

Rezerviștii militari sunt o categorie profesională care a servit țara cu onoare și devotament. 

În loc să fie marginalizați, ei trebuie ascultați și sprijiniți . Comunicarea eficientă cu aceștia și rezolvarea problemelor lor ar putea preveni ca frustrarea să fie transformată în instrumente de manipulare și radicalizare.

În final, România are nevoie să privească dincolo de manipulările externe sau interne și să recunoască sursa reală a problemelor: neglijența și lipsa de acțiune și dialog a autorităților din sistemul național de apărare și siguranță națională. 

Doar prin măsuri ferme și sprijin concret pentru rezerviști putem spera să închidem această radicalizare și să asigurăm stabilitatea societății pe termen lung.

Rezerviștii militari, blamați pe nedrept în contextul actual, au avut un rol crucial în consolidarea democrației României și în atingerea unor obiective istorice, precum aderarea la NATO și Uniunea Europeană. Aceștia continuă să susțină cu fermitate apartenența țării la familia europeană și valorile democratice. 

Totuși, în ultimele trei decenii, inechitățile și corupția endemică a clasei politice au generat frustrări legitime, care au alimentat revolta și, în unele cazuri, radicalizarea unor rezerviști.

Aceste probleme sistemice, ignorate de-a lungul timpului, nu trebuie folosite ca pretext pentru a denigra o categorie profesională care a servit cu loialitate interesul național, ci ca un semnal de alarmă pentru reforme urgente și echitabile.