Democrație capturată sau schimbare reală ?

Când nedreptatea devine lege, rezistenţa devine datorie !

Anul acesta, România se află din nou la răscrucea alegerilor parlamentare și prezidențiale, un moment care ar trebui să fie o oportunitate pentru poporul român de a-și face vocea auzită. 

Însă, dacă ne uităm cu atenție la mecanismele din spatele scenei politice, devine clar că ceea ce numim "democrație" este, de fapt, o iluzie tot mai fragilă. 

În loc să reprezinte interesele cetățenilor, acest sistem electoral pare să fie controlat de o rețea de grupuri de interese – de la grupuri organizate de partid care sprijină anumiți politicieni, până la structuri economice aservite și/sau multinaționale care caută accesul la fondurile publice și la deciziile cheie din stat.

Într-o democrație autentică, conceptul de „demos kratos” – puterea poporului – ar trebui să fie o realitate în care cetățenii au puterea de a alege liber și informat, iar cei aleși sunt responsabili în fața electoratului. 

În schimb, în România de astăzi, mecanismele electorale și instituțiile democratice au fost deturnate de o elită care folosește puterea în beneficiul propriu. 

Odată ajunși în funcții, politicienii par mai degrabă captivi intereselor celor care i-au susținut, decât angajați în slujba cetățenilor. Aceste grupuri influente nu investesc în susținerea unor candidați din altruism, ci pentru a-și asigura accesul privilegiat la contractele din bani publici și la pârghiile de control ale puterii.

În plus, asistăm la o dinamică tulburătoare: controlul exercitat de o parte a serviciilor de informații asupra anumitor segmente din clasa politică și din sistemul de justiție. Mai ales în timpul alegerilor, aceste structuri pot influența rezultatele și direcția politicilor, de multe ori într-o manieră ce ignoră interesele cetățenilor. Justiția, care ar trebui să fie un bastion al dreptății și independenței, este și ea prinsă în acest joc, acolo unde există oameni controlați de interesele puterii profunde. 

O democrație adevărată se îndepărtează de subjugarea politicului față de servicii și permite cetățenilor să-și aleagă liderii fără interferențe, însă la noi, pare că drumul este invers.

Democrația reprezentativă presupune că politicienii sunt aleși periodic și sunt responsabili politic, moral și juridic. 

Dar azi, politicienii noștri nu mai sunt, de fapt, reprezentanții noștri. 

Mecanismele de selecție ale candidaților sunt dominate de partide și grupuri organizate care decid cine merită o șansă, iar criteriile nu sunt meritul sau transparența, ci loialitatea față de interesele celor care susțin campaniile și finanțările din umbră. 

Oricât de controversate ar fi anumite figuri politice, ele reapar constant, promovate de aceleași grupuri organizate, și sunt ocolite de criterii morale sau juridice. 

Politica a ajuns, astfel, un domeniu pentru „captivii serviciilor” sau "politicienii de serviciu" și mai puțin pentru oamenii cu adevărat liberi și capabili să lupte pentru interesul public.

Mai grav, chiar dacă alegem politicieni noi, politicile rămân aceleași, căci sursa reală a puterii este în altă parte. 

Deși oamenii ies la vot cu speranța schimbării, deciziile esențiale nu se iau în Parlament, ci într-un cerc restrâns de lideri ai corporațiilor, ai ONG-urilor de influență, ai grupurilor de interese economice și ai serviciilor de informații. Acești actori, care formează ceea ce numim statul profund sau statul paralel, dictează direcția țării, iar cei din funcțiile publice nu sunt decât executanții acestor interese.

Pe de altă parte, elitele aflate în vârful acestei structuri se bucură de imunități speciale, care le protejează de orice răspundere legală sau morală. 

Politicienii scapă de responsabilitatea juridică, iar liderii din sectoare strategice – precum agro-industrial, farmaceutic, digital sau de apărare – sunt imuni în fața legilor. 

În spatele declarațiilor de „valori democratice”, aceste grupuri își asigură poziții intangibile, controlând fluxul informațiilor și manipulând percepția publicului.

Pe măsură ce ne apropiem de alegeri, trebuie să ne întrebăm: ce putem face pentru a ne asigura că democrația nu rămâne un simplu exercițiu formal? 

România are nevoie de o transformare profundă a mecanismelor sale de reprezentare. 

E timpul să ne întoarcem la rădăcinile democratice, la o putere autentică a poporului, nu la o democrație capturată de grupuri de interese. 

Dacă nu reușim să ne recuperăm instituțiile și să responsabilizăm clasa politică, vom continua să alegem doar fațadele unui sistem care, în spate, funcționează după alte reguli.

În fața acestei realități, este esențial să votăm responsabil, alegând candidații care demonstrează transparență, integritate și un angajament real pentru schimbare. 

E important să ne informăm, să căutăm lideri care nu sunt captivi grupurilor de interese și care vor să redea cetățenilor adevărata putere. 

Indiferent de presiunile și dezamăgirile de până acum, votul este arma noastră democratică, iar printr-o alegere conștientă și bine documentată putem influența, pas cu pas, direcția României către o democrație autentică.