Unde a dispărut democrația ?

 

Democrația, un concept născut din "demos kratos" – puterea poporului, pare să fie tot mai departe de idealurile pe care le promitea odată. Dacă aruncăm o privire sinceră asupra prezentului, vom observa că această formă de guvernare a devenit non-reprezentativă, ne-incluzivă și ne-participativă. 

Suntem martorii unui sistem care, în loc să ne ofere un control real asupra vieții noastre colective, pare să fie deturnat de grupuri de interese opace, ce își clamează o putere auto-mandatată asupra societății.

În realitate, asistăm la o inversare a ideii de democrație. 

Nu poporul își exercită controlul asupra structurilor care îi influențează viața, ci o plutocrație – puterea celor bogați și privilegiați, care preia deciziile esențiale. 

Un astfel de regim, în loc să reprezinte interesele majorității, este instrumentul unei elite care pare preocupată doar de propria sa prosperitate și stabilitate. 

Departe de a ne aduce un motiv de bucurie sau speranță, această situație este un semnal de alarmă: democrația a fost acaparată și ascunsă în cotloanele statului profund, controlat de lideri din industrie, servicii secrete, media și corporațiile farmaceutice sau de armament.

Pe hârtie, democrația reprezentativă are la bază două idei esențiale: alegerile periodice și responsabilitatea celor aleși. 

Teoretic, politicienii ar trebui să fie trași la răspundere politic, moral sau juridic. 

Totuși, realitatea arată altceva. 

Democrația  nu mai este nici reprezentativă, nici participativă. 

Dimpotrivă, aceia care ajung în funcții sunt adesea selecționați prin mecanisme obscure, controlate de o "corporatocrație" și rețele de influență, iar cei cu un trecut profesional sau academic solid sunt marginalizați. 

Politica, deși pretinde că este deschisă tuturor, este structurată astfel încât să fie practic inaccesibilă pentru cei liberi și nesupuși. 

Mai mult decât atât, chiar dacă alegem politicieni diferiți, politicile rămân aceleași, deoarece centrul real de decizie este complet izolat de voința poporului.

Statul profund sau paralel.

O construcție dominată de servicii secrete, corporații transnaționale, ONG-uri de fațadă și influenceri bine conectați, este o formă de control de la distanță a puterii, menit să asigure continuitatea intereselor unor grupuri înguste. Deasupra acestei structuri stau elitele auto-mandatate, care domină de la distanță întregul sistem. 

În acest context, ideea de responsabilitate devine o farsă. 

Politicienii se bucură de imunități și privilegii speciale, la fel ca marii industriași și liderii din domenii vitale, precum agricultura, farmaceutica și digitalul. 

Aceștia trăiesc în afara regulilor la care suntem cu toții supuși, iar valorile și politicile sunt dictate de aceleași grupuri, indiferent de ciclul electoral.

Pe lângă acestea, liderii corporațiilor de armament și BigFarma sunt cu adevărat intangibili. 

Cât timp își pot asigura veniturile și influența prin perpetuarea conflictelor, a imperialismului economic și a hegemoniei unui „jandarm global”, ei rămân complet scutiți de orice consecință. Dividendele lor provin din destabilizare și profit pe spatele popoarelor și al națiunilor. 

Acest sistem, care eșuează tot mai des în tendințe autoritare, este o umbră a idealurilor democratice.

Din acest motiv, schimbarea nu este doar necesară, devine inevitabilă. 

Dacă democrația își dorește să fie mai mult decât o mască a intereselor private, ea trebuie să fie reformată profund și să revină la principiile autentice ale puterii poporului. 

Numai astfel vom putea reconstrui un sistem care să fie cu adevărat al nostru, în care reprezentarea, includerea și participarea reală să fie norma și nu excepția.