Analiza Deciziei CCR nr. 126/2025: Cine e responsabil pentru haosul pensiilor militare?

Publicarea motivării Deciziei Curții Constituționale a României (CCR) nr. 126/2025, în Monitorul Oficial, din data de 16.07.2025, privind obiecțiile de neconstituționalitate referitoare la Legea 559/2024 de completare a Legii pensiilor militare, a adus în prim plan o serie de nereguli și controverse, parte a unui complot instituțional, împotriva rezerviștilor militari, cu un singur scop cinic și ipocrit: câștigarea unui număr cât mai mare de voturi într-un context electoral.

Dincolo de deficiențele procedurale evidente, se impune o analiză mai profundă: există oare un complot instituțional în spatele acestui eșec legislativ? 

O analiză a motivării CCR, coroborată cu contextul politic actual, ridică semne de întrebare serioase cu privire la modul în care instituții esențiale ale statului – Parlamentul, Guvernul și Avocatul Poporului – prin reprezentanții politici ai unor partide, oportuniști electorali deghizați în parlamentari sau demnitari ai statului, aflați cu toții într-un context electoral, au acționat. Se poate specula că, într-un mod premeditat, modul în care Legea a fost redactată și parcursul său legislativ au fost orchestrate pentru a nu trece testul constituționalității, responsabilitatea fiind, în acest caz, una colectivă și deliberată.

O fișă financiară pierdută în meandrele legislative: Vina Guvernului și a Parlamentului

Unul dintre punctele cheie invocate de Avocatul Poporului în obiecția sa de neconstituționalitate a fost încălcarea art. 138 alin. (5) din Constituție, care stipulează că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără o sursă de finanțare clar stabilită. CCR a subliniat că inițiatorii legii trebuie să solicite Guvernului fișa financiară, iar netransmiterea acesteia în termenul legal de 45 de zile nu ar trebui să împiedice continuarea procedurii de legiferare.

Cu toate acestea, procesul legislativ în cazul Legii 559/2024 a fost viciat de o serie de erori de procedură. Guvernul a fost pus în imposibilitatea de a-și îndeplini obligația de a întocmi fișa financiară în termenul legal. Deși solicitarea a fost făcută pe 7 octombrie 2024, cu termen limită 20 noiembrie 2024, propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților pe 29 octombrie, iar de Senat pe 4 noiembrie 2024 – mult prea devreme pentru ca Guvernul să poată prezenta fișa financiară.

CCR a constatat că Senatul a solicitat fișa financiară pe 16 septembrie 2024, iar termenul de 45 de zile expira pe 30 octombrie 2024. Deși Camera Deputaților a adoptat legea în interiorul acestui termen, Senatul, camera decizională, a făcut-o după expirarea lui, iar Guvernul tot nu a transmis documentul. Această „îndeplinire formală” a obligației de a solicita fișa financiară, fără a aștepta termenul legal, echivalează cu nerespectarea prevederilor constituționale.

Mai mult, CCR a reiterat că fișa financiară nu trebuie confundată cu punctul de vedere al Guvernului. Cele două documente au regimuri juridice și finalități diferite. Prin urmare, în cazul oricărei propuneri legislative cu implicații bugetare, Guvernul trebuie să prezinte ambele documente. Faptul că Guvernul a indicat un impact bugetar în punctul său de vedere, dar nu a transmis și fișa financiară completă, demonstrează o deficiență majoră în respectarea procedurilor.

Impactul bugetar și „actualizarea” pensiilor militare: Unde a greșit legiuitorul?

Guvernul a estimat un impact bugetar lunar de 370 milioane lei pentru actualizarea pensiilor militare (130 milioane lei pentru solda de grad și 240 milioane lei pentru solda de funcție). Însă, Curtea a observat că forma finală a legii a modificat sfera de aplicare, vizând doar pensiile aflate în plată la data intrării în vigoare a legii, și nu toate pensiile militare. Această modificare, survenită după elaborarea punctului de vedere al Guvernului, a generat o incoerență și a pus în discuție rigoarea procesului legislativ.

Principiul echității sociale și „derogarea” suspectă și cu dedicație?

Excluderea demnitarilor, considerată discriminatorie. Textul atacat prevedea că pensionarii militari care exercită funcții de membru al Guvernului, secretar de stat sau parlamentar nu vor beneficia de actualizarea pensiei pe perioada mandatului. CCR a considerat că această limitare instituie o discriminare între persoane aflate în aceeași situație juridică — pensionari militari — fără o justificare obiectivă și rezonabilă. În motivare, Curtea subliniază că actualizarea pensiei este o operațiune tehnică, fără legătură cu funcția exercitată ulterior de beneficiarul pensiei. Actualizarea unei pensii nu are nicio conexiune rațională și logică cu funcția, profesia sau ocupația pe care persoana respectivă o exercită ulterior ieșirii la pensie”, se arată în decizie.

O altă critică majoră a vizat faptul că pensiile reglementate de legea contestată ar fi avut un cuantum mai ridicat decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare bazelor de calcul. CCR, prin jurisprudența sa anterioară (Decizia nr. 1.234/2009), a stabilit că o pensie militară de stat nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea ei. Acest principiu este justificat din punctul de vedere al echității sociale.

Totuși, Curtea a considerat că o adaptare normativă, care acordă condiții favorabile de actualizare a pensiilor pentru anumite categorii de persoane din sistemul militar, nu încalcă dreptul la pensie, ci este o măsură favorizantă. De asemenea, CCR a clarificat că actualizarea pensiilor se raportează la cuantumul salariilor/soldelor prezente, aflate în plată la momentul actualizării, și nu la cele de la data ieșirii la pensie. Așadar, art. I (cu referire la art. 59^1) din legea analizată nu încalcă art. 47 alin. (2) din Constituție.

„Principala critică formulată priveşte faptul că pensiile vizate prin legea criticată vor avea un cuantum mai ridicat decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.

Cu privire la acest aspect, Curtea observă că, în jurisprudenţa sa, a statuat că o asemenea opţiune legislativă, potrivit căreia pensia militară de stat stabilită şi actualizată, potrivit legii, nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei, este constituţională (Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009).

Din punctul de vedere al echităţii sociale, un asemenea principiu este justificat; totuşi, o adaptare normativă a acestuia raportat la condiţiile concrete existente nu poate conduce la încălcarea dreptului la pensie, măsura criticată fiind una favorizantă în raport cu acest drept.

Prin urmare, textul de referinţă invocat, care protejează dreptul la pensie, nu poate susţine neconstituţionalitatea legii criticate din moment ce însăşi legea criticată acordă condiţii favorabile de actualizare a pensiilor unor persoane din sistemul pensiilor militare de stat.

Nu în ultimul rând, Curtea reţine că actualizarea unei pensii stabilite anterior poate determina un cuantum al pensiei mai mare decât solda/salariul avut în vedere la data stabilirii pensiei, ca atare actualizarea se raportează întotdeauna la un cuantum al salariilor/soldelor prezente, aflate în plată la momentul actualizării (în aceleaşi condiţii de vechime, grad, funcţie). Prin urmare, sensul derogării de la art. 60 din Legea nr. 223/2015 se referă la solda/salariul avut în vedere la data stabilirii pensiei, şi nu la solda/salariul de la data actualizării.

Altfel, nu ar mai putea avea loc însăşi procesul de actualizare, existând o limitare permanentă în raport cu cuantumul soldei/salariului de la data ieşirii la pensie, ceea ce reprezintă o contradicţie în termeni, care exclude, practic, ideea de actualizare. Prin urmare, art. I (cu referire la art. 591) din lege nu încalcă art. 47 alin. (2) din Constituţie”, arată CCR.

Discriminare și inegalitate în sistemul de pensii militare

Cea mai importantă obiecție, care a și dus la declararea neconstituționalității, a vizat crearea a două regimuri juridice distincte de actualizare a pensiilor militare. Legea 559/2024 prevedea că pensiile militare aflate în plată la momentul intrării în vigoare a legii vor fi permanent racordate la soldele/salariile personalului aflat în funcție, în timp ce pensiile obținute ulterior vor fi indexate doar cu rata medie anuală a inflației.

Această diferențiere, consideră CCR, generează o discrepanță majoră și o discriminare între categoriile de pensionari militari, încălcând art. 16 alin. (1) din Constituție privind egalitatea în drepturi. Legiuitorul are obligația de a asigura unitatea sistemului de pensii militare, nu de a crea vulnerabilități și tratamente inegale fără o justificare obiectivă și rațională. Nu este vorba doar de o diferență semantică între „indexare” și „actualizare”, ci de regimuri juridice care conduc la valorificarea dreptului la pensie în condiții mai mult sau mai puțin favorabile.

Rolul Avocatului Poporului: Presiuni politice și depășirea atribuțiilor?

Deși intervenția Avocatului Poporului a fost esențială în aducerea acestor nereguli în atenția CCR, se poate pune sub semnul întrebării oportunitatea și justificarea unei astfel de acțiuni, având în vedere beneficiarii legii și, mai ales, atribuțiile constituționale ale instituției Avocatului Poporului. Conform art. 58 din Constituție, Avocatul Poporului apără drepturile și libertățile cetățenilor în raporturile lor cu autoritățile publice.

În acest caz concret, având în vedere beneficiarii și conținutul legii, care, deși imperfectă procedural, viza îmbunătățirea situației unei categorii de cetățeni (pensionarii militari), se poate susține că Avocatul Poporului nu avea dreptul să inițieze o astfel de acțiune. Instituția Avocatului Poporului ar trebui să intervină în situațiile în care drepturile cetățenilor sunt încălcate sau restrânse de autorități, nu să blocheze măsuri favorabile, chiar dacă acestea au deficiențe de procedură.

Există speculații că o astfel de acțiune ar fi putut fi influențată de presiuni politice, transformând o instituție menită să apere cetățenii într-un instrument de blocare a unor legi, indiferent de impactul lor benefic asupra populației. O astfel de abordare ar putea deturna instituția de la rolul său fundamental, transformând-o într-un actor politic activ, în detrimentul imparțialității și a apărării exclusive a drepturilor fundamentale.

Concluzii și recomandări pentru modificările legislative

Decizia CCR nr. 126/2025 subliniază o serie de deficiențe sistemice în procesul legislativ românesc.

 * Vina Guvernului este evidentă prin netransmiterea fișei financiare în termen și prin lipsa unei coordonări eficiente cu Parlamentul.

 * Parlamentul, la rândul său, a dat dovadă de grabă și superficialitate, adoptând o lege cu implicații bugetare majore fără a aștepta documentația completă și fără a asigura coerența internă a actului normativ.

 * Rolul Avocatului Poporului este, de asemenea, demn de analizat. Deși obiecția sa a fost parțial justificată, rapiditatea cu care a acționat legislativul ar fi trebuit să fie un semnal de alarmă mult mai devreme, poate chiar prin intervenții publice preventive sau prin dialog cu inițiatorii legii.

Pentru ca o viitoare lege de completare a Legii pensiilor militare să treacă testul de neconstituționalitate, se impun următoarele modificări și abordări:

 * Asigurarea unei singure metode de actualizare/indexare: Este esențial ca legea să prevadă un singur mecanism de echilibrare a pensiilor militare în raport cu fluctuațiile monetare, aplicabil tuturor pensionarilor militari, indiferent de data ieșirii la pensie. Aceasta poate fi o combinare inteligentă între indexare și actualizare, dar trebuie să fie unitară și nediscriminatorie. De exemplu, s-ar putea prevedea o actualizare periodică a tuturor pensiilor în funcție de evoluția soldelor în plată pentru personalul activ, completată de o indexare anuală cu rata inflației pentru a asigura menținerea puterii de cumpărare.

 * Respectarea riguroasă a procedurii legislative:

   * Guvernul trebuie să transmită obligatoriu fișa financiară completă și detaliată în termenul legal de 45 de zile, alături de punctul său de vedere.

   * Parlamentul trebuie să aștepte primirea fișei financiare înainte de a adopta legea, mai ales în camera decizională.

   * Comunicarea și colaborarea între Guvern și Parlament trebuie să fie mult mai eficiente.

 * Clarificarea impactului bugetar: Orice propunere legislativă cu implicații financiare trebuie să fie însoțită de o analiză bugetară detaliată și realistă, care să acopere toate scenariile și să fie actualizată în cazul modificărilor aduse proiectului de lege.

 * Consultanță extinsă și transparență: Implicarea experților în domeniu, a sindicatelor militare și a asociațiilor de pensionari în procesul de elaborare a legii poate contribui la identificarea soluțiilor optime și la evitarea lacunelor legislative.

Prin adoptarea acestor măsuri, viitoarele acte normative vor avea șanse mult mai mari să fie constituționale și să servească interesul public, fără a genera discriminări sau haos procedural.

Răspunderea Legală în Cazul Neregulilor Constituționale din Legea Pensiilor Militare

Decizia CCR nr. 126/2025 privind Legea pensiilor militare a scos la iveală nereguli grave, sugerând nu doar neglijența, ci chiar posibilitatea unui complot instituțional, premeditat de politicieni oportuniști pentru câștig electoral. În fața unei asemenea situații, se impune analiza opțiunilor legale pentru a trage la răspundere persoanele implicate.

Răspunderea Politică și Parlamentară

Chiar dacă o răspundere penală directă pentru "complot instituțional" în sensul descris este dificil de dovedit, acțiunile parlamentarilor și demnitarilor guvernamentali pot atrage diverse forme de răspundere:

 * Răspunderea politică prin vot: La următoarele alegeri, cetățenii au puterea de a sancționa politic pe acei parlamentari sau partide care au promovat legi deficitare sau au acționat cu rea-credință. Este cea mai directă formă de răspundere democratică.

 * Motiune de cenzură/simplă: În cazul Guvernului, Parlamentul poate iniția moțiuni de cenzură sau moțiuni simple împotriva miniștrilor responsabili, forțându-i să-și asume răspunderea politică pentru acte legislative controversate.

 * Excluderea din partid/grup parlamentar: Partidele politice pot decide sancționarea internă a membrilor care, prin acțiunile lor, au adus prejudicii imaginii sau agendei partidului.

Răspunderea Penală

Deși noțiunea de „complot instituțional” cu scopul precis de a face o lege neconstituțională este complexă din punct de vedere penal, anumite acțiuni individuale ar putea intra sub incidența legii penale:

 * Abuz în serviciu (art. 297 Cod Penal): Dacă se demonstrează că funcționarii publici (inclusiv parlamentari și demnitari guvernamentali) și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu sau au omis să le îndeplinească, cauzând o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice (în acest caz, beneficiarii sistemului de pensii sau bugetul de stat), aceștia pot fi trași la răspundere penală. Neglijența crasă în elaborarea și promovarea unei legi, cu consecințe financiare sau sociale grave, ar putea fi încadrată aici.

 * Neglijență în serviciu (art. 298 Cod Penal): Dacă fapta prevăzută la art. 297 este săvârșită din culpă și a avut ca urmare o vătămare a intereselor legitime ale cetățenilor sau ale statului, s-ar putea reține neglijența în serviciu.

 * Fals intelectual (art. 321 Cod Penal): Dacă documente esențiale procesului legislativ (cum ar fi fișa financiară, dacă ar fi fost falsificată sau omisă cu rea-credință) conțineau date nereale sau au fost întocmite cu scopul de a induce în eroare, se poate discuta de această infracțiune.

 * Infracțiuni de corupție: Deși nu este direct indicat de textul furnizat, orice suspiciune de favorizare a anumitor grupuri de interese în detrimentul legii, în schimbul unor beneficii, ar trebui investigată sub aspectul infracțiunilor de corupție (luare/dare de mită, trafic de influență etc.).

Pentru a iniția o acțiune penală, este nevoie de o sesizare penală adresată Parchetului. Aceasta poate fi făcută de orice persoană care are cunoștință de săvârșirea unei infracțiuni. 

Având în vedere calitatea persoanelor implicate (parlamentari, demnitari), competența revine, de obicei, Direcției Naționale Anticorupție (DNA) sau Parchetului General.

Răspunderea Disciplinară sau Administrativă

 * Sancțiuni disciplinare: În cadrul instituțiilor publice, anumite nereguli pot atrage sancțiuni disciplinare pentru funcționarii publici sau personalul contractual care nu și-au îndeplinit corespunzător atribuțiile. Totuși, în cazul demnitarilor și parlamentarilor, aceste căi sunt limitate.

 * Răspunderea administrativ-patrimonială: În anumite situații, dacă se demonstrează o culpă gravă și un prejudiciu material cauzat statului, se poate discuta despre recuperarea prejudiciului de la persoanele responsabile. Acest lucru este, de asemenea, dificil de demonstrat în cazul procesului legislativ.

Rolul Societății Civile, a Asociațiilor Rezervistilor Militari și al Presei

În absența unor pârghii legale directe și simple pentru a sancționa imediat „negligența politică” sau „complotul instituțional”, rolul societății civile, a structurilor asociative ale rezerviștilor militari, al presei de investigație și al opiniei publice în general devine crucial. Acestea pot:

 * Monitoriza activitatea parlamentarilor și a Guvernului.

 * Semnala public neregulile și abuzurile.

 * Exercita presiune constantă asupra instituțiilor de control și justiției pentru a acționa conform legii.

 * Educa publicul cu privire la importanța votului informat și a responsabilității politice.

Tragerea la răspundere a persoanelor implicate în derapaje legislative de genul celui observat în cazul Legii pensiilor militare este un proces complex. 

Cel mai eficient mecanism, pe termen scurt și mediu, rămâne răspunderea politică prin votul cetățenilor. Pe termen lung, consolidarea statului de drept, independența justiției și vigilența societății civile sunt esențiale pentru a descuraja astfel de „comploturi instituționale” și abuzuri de putere.